Înţelepciune biblică: Postul, treaptă spre mântuire

"Să nu te arăţi oamenilor că posteşti" (Matei 6, 18)

La temelia vieţii spirituale a creştinilor stau postul şi rugăciunea, care sunt condiţii importante pentru dobândirea iertării păcatelor, în speranţa mântuirii. Atât cele patru posturi din an, cât şi cele de vinerea şi miercurea sunt rânduite de Biserică pentru curăţirea trupească a omului, pe care postul îl ajută şi spiritual, pentru că lupta interioară cu el însuşi îi ascute voinţa, devenind de fapt o reuşită a sufletului care supune trupul şi-l face ascultător. Hristos recomandă postul însoţit de rugăciune, ca ajutor spre desăvârşirea omului şi ca armă împotriva diavolului care iese "numai cu rugăciune şi cu post" (Matei 17, 21). Creştinii au un model în Iisus Hristos, Care, deşi era fără păcat, a postit timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi în pustiu, biruindu-l pe ispititor, astfel că "fiind El Însuşi ispitit, poate şi celor ce se ispitesc să le ajute" (Evrei 2, 18). Pe lângă postul alimentar, creştinul trebuie să se înfrâneze şi de la păcate trupeşti, să facă fapte bune, căci dacă greşeşte, postul său îşi pierde din valoare, nu-i mai este de folos. Printr-un post corect ţinut, omul poate da mai multă roadă, adică să devină mai smerit, mai iertător, mai înţelegător, mai bun. Postul este o jertfă de sine pe care creştinul o face din iubire faţă de Dumnezeu, nădăjduind să urce încă o treaptă spre mântuire, deci scopul postului este să ne îndepărteze privirea de la lucrurile lumeşti şi să ne-o îndrepte către cer.