Înţelepciune biblică: Prietenul creştin

"Prietenul credincios este leacul vieţii şi cei ce se tem de Domnul îl vor afla pe el." (Isus Sirah 6, 16)

În Vechiul Testament vedem că Avraam, pentru credinţa lui, "a fost numit prieten al lui Dumnezeu" (Iacov 2, 23). Mântuitorul Hristos le spune Apostolilor Săi: "Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc" (Ioan 15, 14), iar pe Lazăr îl numeşte "prietenul nostru" (Ioan 11, 11). Toţi creştinii care urmează poruncile Domnului şi trăiesc în virtuţi pot deveni prietenii lui Hristos, aceasta fiind cea mai înaltă prietenie care poate exista, căci "prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu" (Iacov 4, 4). "Prietenul la nevoie se cunoaşte", se spune în popor, ceea ce poate reprezenta chiar o definiţie a prieteniei, care este o formă de manifestare a iubirii dintre oameni. Prietenul creştin se roagă pentru tine, nu te lasă la greu, are capacitatea să iubească necondiţionat, se consideră egalul tău şi va avea întotdeauna uşa deschisă pentru tine, mereu gata să te primească cu dragoste, fiind ocrotitor şi sfătuitor atunci când sufletul îţi este rănit. Pe drumul vieţii, dacă întâmpini greutăţi, prietenul îţi va da mâna, te va ajuta să te ridici şi să mergi mai departe, îţi va da speranţă, nu te va judeca şi, înţelegător, va găsi circumstanţe atenuante pentru tine. Un bun prieten este capabil să ierte şi să uite, nu te va jigni, nu te va umili în public, nu te va trăda; este blând şi milos, nu te dezamăgeşte, este amabil, nu te supără niciodată; îţi va fi devotat, va plânge sau va râde alături de tine, iar dacă vei fi bolnav, el va simţi durerea la fel ca tine. Inima lui bate în acelaşi ritm cu inima ta, fiind recunoscător faţă de Dumnezeu că te-a întâlnit şi-i eşti prieten, iar el însuşi îşi poate revărsa prietenia şi grija asupra cuiva. Prietenul adevărat este mereu receptiv în tot ceea ce te priveşte, fiind delicat şi grijuliu ca un înger, căci "mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi" (Ioan 15, 13).