Întotdeauna trebuie să avem încredere în Dumnezeu

Intrând El în corabie, ucenicii Lui L-au urmat. Şi, iată, furtună mare s-a ridicat pe mare, încât corabia se acoperea de valuri; iar El dormea. Şi venind ucenicii la El, L-au deşteptat zicând: Doamne, mântuieşte-ne, că pierim. Iisus le-a zis: De ce vă este frică, puţin credincioşilor? S-a sculat atunci, a certat vânturile şi marea şi s-a făcut linişte deplină. Iar oamenii s-au mirat, zicând: Cine este Acesta că şi vânturile şi marea ascultă de El? Matei 8, 23-27

Domnul Iisus Hristos, însoţit de ucenicii Săi, a urcat într-o barcă pentru a traversa Lacul Gheni­zaret. Acum două milenii, băr­­cile pescăreşti din această zonă erau construcţii simple, însă foarte practice. Erau folo­site cu predilecţie pentru pes­­cuit, dar şi pentru trans­portul mărfurilor. Chiar dacă Marea Galileii este un lac de interior, uneori se puteau stârni furtuni destul de puternice. Ne spune Evanghelia că ucenicii trudeau să scape din furtună şi să ajungă cu bine la mal. Apostolii erau pescari încercaţi şi au mai fost nevoiţi să treacă prin momente asemănătoare. Acum însă erau înfricoşaţi, deoarece se vedeau depăşiţi de situaţie. Au început să strige la Învăţătorul lor: „Doamne, mân­tu­ieşte-ne, că pierim!” Ca şi cum nu ar fi văzut ce se întâm­plă în jur, Domnul Hristos i-a mustrat: „De ce vă este frică, puţin credincioşilor?” Apostolii se temeau de valurile mari, însă lângă ei era Izbăvitorul. Când vin furtunile în viaţa noastră, să strigăm la Dumnezeu. Cu sigu­ranţă vom primi ajutor!