Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Pe lângă mama pe care o avem fiecare dintre noi şi care ne-a născut, Dumnezeu ne-a mai dat şi o Mamă care are grijă şi se roagă pentru noi toţi. Aceasta este chiar Mama Lui, Maica Domnului. Vă scriu acestea pentru că pe 21 noiembrie prăznuim o mare sărbătoare, şi anume: Intrarea Maicii Domnului în Biserică.

Părinţii Maicii Domnului sunt Sfinţii Ioachim şi Ana. Aceştia trăiau în Israel, ţara în care S-a născut Domnul nostru Iisus Hristos. Ei erau nişte oameni buni, milostivi şi cu mare credinţă în Dumnezeu. Însă aveau o mare tristeţe: nu aveau copii. Deşi erau înaintaţi în vârstă, Sfinţii Ioachim şi Ana nu şi-au pierdut nădejdea şi au continuat să se roage mult, pentru ca Dumnezeu să îi binecuvânteze şi pe ei. În rugăciunile sale, Sfânta Ana Îl ruga pe Domnul să îi dăruiască marea cinste de a fi mamă, făgăduind că dacă va avea un copil, îl va duce la templu şi îl va închina Lui. Şi iată că un înger a fost trimis din cer să îi spună Anei că rugăciunea ei a ajuns în faţa lui Dumnezeu şi va naşte o fetiţă pe care o vor numi Maria. Părinţii ei nu au uitat promisiunea făcută lui Dumnezeu, aşa că, la trei ani de la naşterea fetiţei, Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana au chemat toate rudele lor din Nazaret, au îmbrăcat-o pe Maria cu cele mai bune haine şi au plecat spre templu. Cete de fecioare tinere însoţeau grupul şi cântau, ţinând lumânări aprinse în mâini. La templu a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Până la intrarea în templu se urcau cincisprezece trepte şi, potrivit ritualului, iudeii trebuiau să se oprească pe fiecare treaptă pentru a rosti un psalm. Fiind prea mică, părinţii au vrut să o ajute pe Maria şi să rostească psalmii în locul ei. Însă, prin harul dumnezeiesc, fetiţa a urcat repede şi singură treptele până sus. Ea a fost dusă de preotul Zaharia în cea mai sfântă încăpere din acest loc, în Sfânta Sfintelor. Copila a rămas în grija slujitorilor Bisericii timp de doisprezece ani. Ea îşi petrecea timpul rugându-se, învăţând Scripturile şi lucrul de mână şi sporind în dragostea de Dumnezeu. Îngerul Gavriil îi aducea hrana şi îi tâlcuia locurile mai greu de înţeles din Biblie. La vârsta de 15 ani, Maria a părăsit templul, fiind încredinţată lui Iosif, cel ce avea să o ocrotească. La puţină vreme după aceea, Fecioara Maria a primit de la Arhanghelul Gavriil vestea că a fost aleasă să Îl nască pe Fiul lui Dumnezeu, devenind astfel Maica Domnului, cea care se roagă neîncetat pentru noi. V-aţi întrebat vreodată, dragi copii, atunci când ascultaţi sau cântaţi colinde, de ce apar în frumoasele lor cuvinte florile de măr, florile dalbe, măruţul şi mărgăritarul? Pentru că în această zi de 21 noiembrie, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ţinute la lumină şi căldură, înmuguresc şi înfloresc şi sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove. De asemenea, despre nuieluşa Sfântului Nicolae se spune că trebuie să fie tot de măr, iar dacă aceasta înfloreşte până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a lăsat crenguţa.