Întreprinderile sociale, o şansă pentru persoanele defavorizate
Aproape două treimi din români ar plăti mai mult pentru un produs achiziţionat de la întreprinderile sociale, unde lucrează persoane defavorizate. În România, doar 1,7% din angajaţi lucrează în întreprinderi sociale, faţă de media UE de 6,5%. Întreprinderile sociale beneficiază de anumite facilităţi fiscale şi pot accesa şi fonduri europene, prin intermediul Programului „Solidar”.
În România, ramura economiei sociale s-a dezvoltat lent, în ultimii ani, doar 1,7% din angajaţi făcând parte din întreprinderile sociale, faţă de media europeană de 6,5%. Cu toate acestea, românii sunt deschişi la achiziţia de produse realizate de întreprinderile sociale, aproape două treimi din români (64%) fiind dispuşi chiar să plătească în plus. Dintre aceştia, 79% ar scoate din buzunar cu 6%-10% mai mult, mai ales dacă ar avea certitudinea că surplusul va fi utilizat cu adevărat pentru cauze sociale, conform unui studiu cu privire la atitudinea consumatorilor faţă de ideea sprijinirii persoanelor defavorizate şi comunităţile, prin achiziţionarea de produse de la întreprinderi sociale. Pe de altă parte, 36% nu ar plăti mai mult pentru produsele economiei sociale, pentru că nu au încredere în veridicitatea cauzei sociale, potrivit aceluiași studiu, realizat de MKOR Consulting.
Întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie sunt entităţi care asigură integrarea profesională a persoanelor vulnerabile (persoane cu handicap, cele din zonele sărace, dependenţi de droguri sau alcool, persoane care se află în sistemul de protecţie a copilului etc.) şi îi implică pe aceştia în activităţi cu caracter social şi/sau economic. În schimb, unităţile sociale beneficiază de anumite avantaje: gratuitate la înregistrarea în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale, consiliere gratuită, facilităţi la plata taxelor şi impozitelor locale. De asemenea, pot obţine de la primării spaţii pentru derularea activităţii sau pot accesa fonduri europene prin Programul „Solidar”, care are o alocare de 20 milioane de euro din Programul Operațional Capital Uman (POCU). „Întreprinderile din sectorul economiei sociale întâmpină chiar mai multe probleme decât întreprinderile tradiționale în a găsi finanțare, publică sau privată. Fondurile europene sunt o soluție”, declara, în luna august, la lansarea Ghidului de finanţare pentru Programul „Solidar”, ministrul fondurilor europene (MFE).
Atestatul de întreprindere socială poate fi obţinut de societăţile cooperative de gradul 1, cooperativele de credit, dar şi de asociaţii, fundaţii, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor sau ale pensionarilor, societăţi agricole, precum şi persoane juridice, care demonstrează că activitatea pe care o desfăşoară are rol social şi serveşte interesului colectivităţii. „Avem, este adevărat, puţini angajatori care doresc atestat de unitate de economie socială, însă numărul lor s-ar putea să crească, odată cu deschiderea apelurilor de finanţare”, a afirmat Cristian Denuşi, directorul executiv al AJOFM Tulcea, care a înregistrat, până acum, doar trei solicitări pentru atestatul de unitate de economie socială.
Un exemplu de bună practică în sectorul economiei sociale este Fundaţia „Alături de voi” România, care, pe lângă serviciile de asistenţă socială şi psihologică, organizează şi cursuri de calificare profesională pentru tinerii din grupurile vulnerabile, ajutându-i pe aceştia să acceadă la piaţa muncii sau chiar îi angajează. UtilDeco, întreprinderea socială dezvoltată de Fundaţia „Alături de voi” România, susţine 36 de locuri de muncă cu normă întreagă pentru persoane cu dizabilităţi, în șase ateliere proprii.