Întrunirea Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române

În Sala Sinodală din Reședința Patriarhală s-a desfășurat astăzi, 30 septembrie 2024, ședința Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, sub preșe­dinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul întrunirii, au fost aduse în discuție aspecte privitoare la pregătirea și desfă­șu­rarea evenimentelor anului 2025, când se vor împlini 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii noastre și 100 de ani de la ridicarea acesteia la rang de Patriarhie.

După rostirea rugăciunii de început, în deschiderea lucrărilor Sinodului Permanent, Patriarhul României a prezentat tema aflată pe ordinea de azi și a evidențiat impor­tanța sinodalității ca mod tradițional de organizare și funcționare a Bisericilor Ortodoxe: „Am hotărât să convocăm Sinodul Permanent pentru a-i informa pe membrii acestuia despre pregătirea Patriarhiei Române pentru evenimentele anului viitor, Anul Centenar al Patriarhiei, care a fost recunoscut ca atare și de Parlamentul României. Această ședință are ca scop atât o întărire a comuniunii, cât și o afirmare mai vizibilă a existenței Sinodului Permanent. În general, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române nu prevede multe atribuții ale Sinodului Permanent, în contrast cu ceea ce reprezintă Sinodul Permanent în alte Biserici Ortodoxe Surori, unde acesta conduce, de fapt, Biserica respectivă, iar cei­lalți ierarhi se întrunesc mai rar, atunci când sunt alegeri de ierarhi sau modificări ale legiuirilor biseri­cești. La noi, s-a considerat că ansamblul ierarhiei formează Sfântul Sinod, pe când în alte Biserici surori, Sinodul Permanent este numit Sfântul Sinod. În cazul Bisericii noastre, printre atribuțiile Sinodului Permanent se numără consultarea în cazul alegerii unor noi episcopi-vicari patriarhali, iar în situații mai speciale, acesta are un rol de inițiativă, care trebuie confirmată apoi într-o șe­dință plenară a Sfântului Sinod. Avem, de asemenea, Sinoadele mitropolitane tradiționale, conform ecleziologiei Sinoadelor Ecumenice căreia Biserica Ortodoxă Română îi este fidelă. Potrivit acesteia, Sinodul mitropolitan era format din ierarhii unei provincii și era condus de mitropolitul provinciei respective. Sinoadele mitropolitane aveau un rol de apărare a dreptei credințe, dar și de întărire a comuniunii ecleziale într-o anumită regiune. De aceea, în noul Statut al Bisericii Ortodoxe Române, s-au acordat Sinoadelor mi­tropolitane responsabilitățile de pă­strare a dreptei credințe, a unității liturgice și de întrajutorare a eparhiilor. Sinodul Patriarhal sau Sinodul Mare este organismul legislativ pentru Biserică și constituie autori­tatea supremă în Biserica Ortodoxă Română. Deși, potrivit Sfintelor Canoane, episcopii-vicari nu au drept de vot, la noi s-a făcut o excepție, ast­fel încât au drept de vot atât aceș­tia, cât și arhiereii-vicari. Așadar, sinodalitatea este o notă caracteristică Ortodoxiei și, ca atare, trebuie apărată și consolidată. Acest lucru presupune, în primul rând, consolidarea coresponsabilității pentru apărarea credinței și organizarea vieții Bisericii. De aceea, conștiința eclezială se cultivă în primul rând prin conștiința sinodală. Autonomia eparhiilor este una administrativă, păstrând însă unitatea de credință, a vieții sacramentale, canonică și administrativă în sensul general. Este necesar să arătăm conlucrare prin întrajutorare. În mod deosebit, în ultimii 10-15 ani, când câteva milioane de români au plecat în străinătate, ca o responsabilitate mai mare a revenit Sfântului Sinod și Pa­triarhiei Române grija pentru di­as­pora română, pentru comunitățile ortodoxe din jurul granițelor, dar și pentru cele din diaspora occidentală. În această ședință de lucru a Sinodului Permanent, vom asculta un material, pregătit de Cancelaria Sfântului Sinod, în care sunt expuse principalele evenimente care se desfășoară până la începutul și mai ales în timpul anului viitor, 2025, când serbăm 140 de ani de la primirea autocefaliei, respectiv 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie”, a precizat Întâistătătorul Bisericii noastre.