„Învăţământul românesc se află la răscruce”

Rezultatele celui mai slab Bacalaureat din istorie au generat numeroase reacţii atât din partea societăţii civile, cât şi din partea autorităţilor, centrale sau locale, sindicatelor, părinţilor şi elevilor. Dacă Ministerul Educaţiei a apreciat că acesta este un moment al adevărului, fiind "oglinda societăţii de azi", părinţii şi elevii au arătat cu degetul spre modul de desfăşurare, apreciind că au fost intimidaţi de camerele de supraveghere şi de subiectele dificile. Sindicatele au apreciat că vina aparţine, în egală măsură, Ministerului Educaţiei, elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor, dar şi dezinteresului faţă de învăţământul românesc afişat ani la rândul de factorii decizionali.

Promovabilitatea la nivel naţional a examenului de maturitate este de 44.47% înainte de soluţionarea contestaţiilor, potrivit Ministerului Educaţiei. Rezultatele, cele mai mici din ultimele două decenii, au generat numeroase reacţii din partea tuturor actorilor sociali - autorităţi, societate civilă, sindicate, părinţi şi elevi. Dacă ultimii dintre ei au acuzat ministerul de hărţuire, prin montarea camerelor video, de gradul ridicat de dificultate al subiectelor şi, pe alocuri, de ambiguitatea lor, conducerea ministerului a apreciat că rezultatele slabe reprezintă "oglinda societăţii de astăzi", iar România "se află la răscruce".

"Aceste rezultate şi comportamentele pe care le-au generat sunt exact oglinda societăţii noastre de azi. Naţiunea noastră trebuie să aleagă dacă merge pe mâna celor oneşti, muncitori, perseverenţi sau dacă vrem să încurajăm în continuare şmecheria, nemunca, superficialitatea şi eludarea lucrurilor", a declarat ieri ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.

El le-a mulţumit secretarului de stat Oana Badea, directorilor din minister şi inspectorilor şcolari generali care au organizat în judeţe Bacalaureatul.

"Un cuvânt special pentru inspectori şcolari generali, care au rezistat influenţelor de tot soiul, inclusiv politice, şi că nu au scăzut standardele. Cei care şi-au înţeles pe deplin datoria sunt cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi subliniez aici preuniversitar, care prin tot ce au făcut au demonstrat că nu mai doresc să fie părtaşi la niciun fel de rabat de la onestitate, transparenţă şi, până la urmă, normalitate", a mai spus ministrul Educaţiei.

De altfel, ministrul Funeriu a fost sprijinit în declaraţii şi de inspectorii din teritoriu, aceştia apreciind că rezultatele slabe au venit ca urmare a corectitudinii şi a realităţii cu care se confruntă învăţământul românesc la ora actuală. "Nu trebuie să dăm vina pe nimeni pentru rezultatele din acest an. A venit vremea scadenţei, pentru că am ignorat 20 de ani învăţământul. E momentul adevărului, asta e, de fapt, realitatea. Era imposibil să avem procente de 80 sau 90%. Ne minţeam între noi", a afirmat prof. Liliana Romaniuc, inspectorul şcolar al judeţului Iaşi, unde s-a înregistrat o promovabilitate de 41,9%.

Sindicatele acuză dezorganizarea din sistem

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că rezultatele slabe de la examenul de bacalaureat din acest an arată, de fapt, dezorganizarea care există în sistemul educaţional românesc, conform unui comunicat al FSLI.

"Pentru notele obţinute la acest examen nu trebuie să îi facem responsabili doar pe elevii dezinteresaţi de învăţătură. Vina o poartă în egală măsură şi cadrele didactice, părinţii, precum şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Nu ne putem aştepta la performanţe deosebite în învăţământ, în general, şi la examenul de bacalaureat, în special, dacă reforma sistemului nu începe de la baza acestuia, din primul an de şcolarizare a copilului. Avem în continuare programe şcolare mult prea încărcate, un sistem de învăţământ neatractiv şi care nu este centrat pe abilităţile fiecărui elev, unităţi de învăţământ în care lipsesc investiţiile şi resursă umană nemotivată", consideră sindicaliştii din învăţământ.

FSLI recomandă tuturor factorilor decizionali din ţară, ca în baza acestor rezultate, să privească sistemul de învăţământ cu mai mult interes şi responsabilitate, pentru a găsi o rezolvare problemelor cu care se confruntă educaţia din România.

Sesiunea din toamnă, la fel de dificilă

Ministrul Educaţiei a felicitat candidaţii care au reuşit să treacă Bacalaureatul, iar celorlalţi le-a transmis că sesiunea din toamnă reprezintă o nouă şansă pentru obţinerea diplomei, însă i-a avertizat că exigenţa va fi la fel de mare.

"Nu mă aştept la nicio scădere a standardelor nici cu ocazia soluţionărilor eventualelor contestaţii, nici la examenul din toamnă şi la niciun examen de bacalaureat de acum încolo. Ar fi o greşeală capitală din partea cuiva să îşi imagineze că am dat vreun pas înapoi. Vreau să le spun celor care astăzi nu se află printre cei cu succes că mâine, cu condiţia muncii, seriozităţii şi perseverenţei, vor putea şi ei să obţină diploma de bacalaureat", a adăugat Funeriu.

Universităţile vor organiza admitere şi în toamnă

Rezultatele foarte slabe de la bacalaureat afectează în mod direct şi instituţiile de învăţământ superior, care sunt nevoite să organizeze o a doua sesiune de admitere după sesiunea din toamnă, pentru a completa locurile rămase libere. "Standardele la Bacalaureat nu vor fi scăzute. Instituţiile de învăţământ superior pot organiza, în conformitate cu autonomia universitară, o a doua sesiune de admitere", a spus Cătălin Baba, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei.

Acesta a precizat că Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineterului şi Sportului nu ar putea interveni pentru organizarea celei de a doua sesiuni de admitere în universităţi. "Discuţiile pe care le-am avut cu rectorii indică disponibilitatea unor universităţi de a organiza o a doua sesiune de admitere", a mai spus secretarul de stat.

Cifra de şcolarizare în anul I pe locuri de la bugetul de stat pentru anul universitar 2011-2012 este de 62.850, la acestea adăugându-se aproximativ 60.000 de locuri cu taxă în învăţământul public şi alte 30.000 de locuri în învăţământul privat.

La această sesiune a Bacalaureatului au fost înscrişti peste 200.000 de elevi, din care doar 90.765 au promovat înainte de contestaţii.