Învierea sufletului amorţit

Primăvara, un anotimp care, statistic vorbind, provoacă cele mai multe alergii, insomnii şi astenii. Noi, oamenii, să fim sinceri, suntem foarte greu de mulţumit. Ajungem acasă extenuaţi după o zi de muncă grea, ne salutăm familia robotic, mâncăm ceva încălzit la microunde şi ne văităm că nu suntem apreciaţi corect de şeful nostru. Aşa arată o zi din viaţa omului modern.

Această monotonie cred că ne transformă în nişte indivizi fără principii morale şi fără valorile importante. Suntem setaţi pe nişte activităţi de bază şi nu pe adevăratele lucruri importante, destul de simple vom spune, dar având un rol bine definit în viaţa noastră: acela de a menţine un echilibru şi de a ne da seama de adevăratele lucruri care ne fac să zâmbim. Primăvara ne reaminteşte ce înseamnă a fi copil, a admira un ghiocel firav în toată splendoarea lui şi a simţi mirosul pământului reavăn după o ploaie caldă. Am uitat să facem aceste lucruri... Un alt factor important este comunicarea. Am uitat ce înseamnă să comunicăm unii cu alţii şi să-l ascultăm pe cel de lângă noi. Cum ar fi ca într-o zi să ne strângem cu toţii la o masă şi pur şi simplu să vorbim, indiferent despre ce? Ar fi cu adevărat un moment de neuitat.

Sfintele Paşti sunt un prilej deosebit de a ne readuce împreună şi de a face fapte bune. Indiferent de faptul că noi le considerăm simple gesturi, pentru aproapele nostru pot fi un motiv de a merge mai departe şi de a-şi da seama că nu e singur.

Aşa cum Hristos S-a jertfit pentru noi în chinuri cumplite, aşa şi noi să ne jertfim pentru aproapele nostru şi să înviem întru Hristos. În ziua de Paşti, odată cu Iisus, înviem şi noi, creştinii.

Să primim Lumina sfântă şi sufletul nostru să fie plin de pace şi dragoste. Hristos a înviat!

Maria, Antonie, Nectarie, Macrina şi Iustina Grigore (Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa)