Ioan 5, 17–24
„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Tatăl Meu până acum lucrează; și Eu lucrez. Deci, pentru aceasta căutau și mai mult iudeii să-L omoare, nu numai pentru că dezlega sâmbăta, ci și pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu. A răspuns, deci, Iisus și le-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Fiul nu poate să facă nimic de la Sine dacă nu va vedea pe Tatăl făcând; căci cele pe care le face Acela, pe acestea le face și Fiul întocmai. Pentru că Tatăl iubește pe Fiul și-I arată toate câte face El și lucruri mai mari decât acestea va arăta Lui, ca voi să vă mirați. Căci, precum Tatăl înviază pe cei morți și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață cărora voiește. Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului, ca toți să cinstească pe Fiul precum cinstesc pe Tatăl. Cel ce nu cinstește pe Fiul, nu cinstește nici pe Tatăl Care L-a trimis. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel Care M-a trimis pe Mine are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viață.”
Relația Tatălui cu Fiul în cadrul Sfintei Treimi
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Cincea, Cap. 2, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 41, p. 557
„El spune: «nu fac de la Mine nimic», nu ca o slugă, sau vreun ucenic și așteptând să I se poruncească de către Tatăl, sau ca cel învățat spre împlinirea minunilor, ci arată mai degrabă în modul cel mai exact că, provenind din ființa lui Dumnezeu și Tatăl și răsărind ca o Lumină din sânul nepătruns al Tatălui în mod negrăit și fără început și subzistând etern împreună cu El, și fiind și cugetându-Se că e chipul și pecetea ipostasului Lui, are aceeași cugetare, ca să spun așa, și aceeași lucrare cu El în toate. Și, ca să ne învețe clar că este în toate împreună-voitor cu Cel ce L-a născut, zice: «Nu fac de la Mine nimic». E asemenea cu a zice: Nu Mă despart printr-o voință specială de cea care se află în Dumnezeu-Tatăl. Toate câte le voiește și le hotărăște Tatăl prin firea Lui, acelea sunt și în Mine, deoarece am strălucit din sânul Lui și sunt rodul adevărat al ființei Lui. Sunt greu de explicat acestea și nu e ușor de a exprima prin grai cele ce nu sunt accesibile înțelegerii. Totuși, aducându-le pe cât se poate pe acestea la o oarecare înțelegere, vom câștiga o răsplată cerească și ne vom păstra mintea nerănită și neclătinată prin abaterile spre altceva.”
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 41, p. 731
„(…) ceea ce face Tatăl, aceea se împlinește prin Fiul în Duhul. Și iarăși, ceea ce face Fiul, aceea se zice că face Tatăl în Duhul. De aceea și spune: «De la Mine nu fac nimic, ci Tatăl care este în Mine face lucrările».”