Ionel Haiduc: „Secolul al XXI-lea va fi dedicat ştiinţelor vieţii“

„Aşa după cum secolul XX a fost al fizicii şi chimiei, secolul XXI va fi al ştiinţelor vieţii, biofizica şi biochimia fiind acele domenii de vârf ale cercetării de la care se aşteaptă marile descoperiri“, a spus Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, într-o conferinţă organizată la finalul şedinţei plenare a Consiliului Ştiinţific al Consiliului European de Cercetare (European Research Council - ERC). ERC oferă anual două categorii de subvenţii - una de două milioane de euro, pentru tinerii aflaţi la început de carieră, şi alta pentru cercetătorii consacraţi, de trei milioane de euro, pe o perioadă de doi-trei ani.

Ionel Haiduc a explicat că „ţările avansate pun cel mai mare accent pe domeniul bioştiinţelor“, Statele Unite ale Americii având două programe prioritare: cel dedicat spaţiului cosmic, unde s-au făcut mari progrese, şi cel consacrat medicinei, cu precădere luptei contra cancerului. „În acest din urmă domeniu realizările sunt modeste, din cauza lipsei unor rezultate datorate cercetării fundamentale legate de funcţionarea şi înmulţirea celulelor“, a spus academicianul Ionel Haiduc, în opinia căruia există un dezechilibru în preocupările dedicate cercetării cosmosului şi acelea care au ca obiect medicina. Vorbind despre dezvoltarea cercetării la nivel de excelenţă în România, preşedintele Academiei Române şi-a exprimat speranţa că ţara noastră va reuşi în viitor să ajungă din urmă ţările dezvoltate în domeniu. În perioada 10-12 martie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, cea de-a 24-a şedinţă plenară a Consiliului Ştiinţific al ERC, găzduită de Academia Română, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. Ionel Haiduc a menţionat că la eveniment au fost invitaţi cercetători de la toate institutele Academiei Române, pentru a se informa, la încheierea şedinţei Consiliului, despre modul în care ERC finanţează cercetarea în Europa, conform Agerpres. Programe de finanţare pentru tinerii cercetători Potrivit preşedintelui Academiei, ERC oferă anual două categorii de subvenţii - una de două milioane de euro, dedicată tinerilor aflaţi la început de carieră, ceea ce le permite acestora începerea unui activităţi independente, şi alta pentru cercetătorii consacraţi, de trei milioane de euro, pe o perioadă de doi-trei ani. „Cu aceşti bani un tânăr cercetător se poate instala la o universitate sau la un institut de cercetări din Europa şi acolo poate să-şi organizeze un laborator sau un colectiv de cercetare independent. Cercetătorii consacraţi, care lucrează deja la o universitate sau la un institut de cercetări, pot să folosească aceşti bani pentru o cercetare de avangardă pe o temă deosebită“, a explicat Ionel Haiduc. El a adăugat că la profilul acestei competiţii, una foarte severă, pot participa cercetători din toate domeniile, atât din ştiinţă, cât şi din domeniul umanist. „În urmă cu doi ani, pentru bursele acordate tinerilor s-au înscris 900 de cercetători, fiind selecţionaţi doar 30“, a spus preşedintele Academiei Române, subliniind că singurul criteriu al participării la concurs este excelenţa proiectului şi al carierei cercetătorului, fie el tânăr sau consacrat. La concurs pot candida tineri aflaţi în perioada de 10 ani după obţinerea titlului de doctor. Preşedintele Academiei Române şi-a exprimat regretul pentru faptul că, până în prezent, la concurs au participat puţini cercetători români, menţionând că în anii din urmă au reuşit patru cercetători tineri, care s-au stabilit însă în străinătate cu banii pe care i-au avut la dispoziţie. „Sperăm ca, în viitor, să fie mai mulţi şi să se stabilească în ţară pentru a se dedica studiului şi cercetării“, a spus Ionel Haiduc. La conferinţa din Sala Prezidiului Academiei Române, prof. univ.dr. Adrian Curaj, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, a informat că „România a evoluat foarte bine în domeniul cercetării de excelenţă“. „În prezent avem foarte mulţi tineri care au decis ca în mecanismul de circulare a creierelor (brain circulation) să se stabilească în România; la încheierea apelului pentru depuneri de proiecte pentru tinerii cercetători, în urmă cu câteva zile, au fost primite mai bine de 1.000 de propuneri“, a spus prof. univ. dr. Adrian Curaj, conform Agerpres. Potrivit preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, acest fapt reprezintă „un mesaj foarte bun, 1.000 de mesaje venite din diaspora ştiinţifică şi din ţară, proiecte egale ca excelenţă, însemnând o mare speranţă pentru viitor“.