IPS Irineu va sfinţi pictura Bisericii „Sfântul Antonie cel Mare“

Astăzi, de praznicul Intrării Maicii Domnului în Biserică, Mănăstirea "Sfântul Antonie cel Mare" - Cârcea, din judeţul Dolj, primeşte vizita Înalt Preasfinţitului Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Cu acest prilej va fi sfinţită pictura sfântului lăcaş şi va fi oficiată Sfânta Liturghie.

Credincioşii doljeni din Craiova şi din localităţile învecinate sunt aşteptaţi astăzi, 21 noiembrie, de praznicul Intrării Maicii Domnului în Biserică la Mănăstirea Cârcea pentru a participa la Sfânta Liturghie, oficiată de IPS Mitropolit Irineu. Situat la numai câţiva kilometri de Craiova, aşezământul monahal îmbracă azi haină de sărbătoare cu ocazia sfinţirii picturii Bisericii "Sfântul Antonie cel Mare", realizată de maestrul Grigorie Popescu Muscel, care a pictat şi Biserica "Sfântul Cuvios Irodion" şi "Izvorul Tămăduirii" de la Mănăstirea Lainici. Mănăstirea Cârcea - scurt istoric Aşezământul monahal de la Cârcea este ctitoria lui Ion Cristofir (mai târziu monahul Ioachim) şi a soţiei sale, călugărită sub numele de Sofronia. Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă în anul 1957. Astăzi este mănăstire de maici, stareţă fiind monahia Eleodora Cristofir, fiica ctitorilor. După Revoluţia din 1989, Mitropolia Olteniei a binecuvântat înfiinţarea oficială a mănăstirii, care a fost sfinţită în anul 1992 de vrednicul de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu. De atunci, prin stăruinţa celor 10 vieţuitoare, a fost ridicată o nouă biserică de zid, un corp pentru chilii şi o trapeză. Biserica poartă două hramuri: "Sfântul Antonie cel Mare" şi "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", iar paraclisul (biserica veche) este închinat Sfintei Treimi. Tradiţia spune că pe locul actualei mănăstiri a existat un vechi aşezământ monahal de călugări. În apropiere există şi astăzi o cruce cu însemnări chirilice, care certifică tradiţia monahală a locului. Bătrânii satului vorbesc de asemenea despre "fântâna călugărilor" şi despre cimitirul "La călugări", aflat la aproximativ 500 de metri de mănăstire şi străjuit de o veche bisericuţă. În Episcopia Severinului şi Strehaiei, Sfântul Antonie a fost cinstit în mod deosebit la Mănăstirea Vodiţa. Aşezământul este cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar în judeţul Mehedinţi şi totodată prima vatră mănăstirească din ţara noastră administrată autonom (salmovlastie), după regulile Bisericii Orientale, stabilite de Sfântul Vasile cel Mare. Aşezământul a fost întemeiat de Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana în secolul al XIV-lea, pe teritoriul comunei Vârciorova, în apropierea frontierei dintre Imperiul Austro-Ungar şi Ţara Românească, între anii 1370 şi 1372. (Diac. Ioniţă Apostolache, Marinela Porneală)