Istoria creştinismului (CMLXXXV): Misiuni ortodoxe (IV)

După creştinarea Europei şi mai ales după creşterea influenţei turceşti în Orientul Apropiat şi Balcani şi căderea Constantinopolului (1453), popoarele ortodoxe au fost în imposibilitate de a dezvolta o lucrare misionară organizată. Singura ţară ortodoxă care avut posibilitatea să facă misiune creştină în sensul răspândirii Evangheliei la necreştini a fost Rusia, care a îmbinat vocaţia personală cu misiunile organizate (mai ales în secolul al

XIX-lea). Celelalte popoare ortodoxe având doar meritul ca prin Ortodoxie să-şi păstreze fiinţa şi identitatea naţională. În istoria Bisericii Ortodoxe Ruse se pot distinge patru perioade de misiune creştină. După ce a pătruns în Siberia, Rusia s-a apropiat de China care, în urma păcii de la Kiachta (1727), permite statului rus să trimită patru preoţi ortodocşi la Pekin, o misiune ortodoxă fără o reuşită deosebită, din cauza avertismentelor chinezilor de a nu se face misiune creştină în ţara lor, dar şi a persecuţiilor frecvente. Un misionar rus din perioada a treia de misiune a Bisericii Ortodoxe Ruse este Nicodim Lenkeevici, călugăr care a făcut misiune printre kalmucii lamaişti din sud-estul Uralilor. Pe Volga mijlocie, între 1701-1705, au fost creştinaţi aproape 4.000 de ceremiţi, după care, între 1738-1755, prin misiunea mitropolitului de Kazan, Luca Konasevici, au fost creştinaţi peste 400.000 de ciuvaşi, ceremiţi, ostiani, rămânând nebotezaţi doar unii tătari musulmani. În Siberia de Est a activat, începând cu 1682, un grup de 13 misionari, apoi mai târziu (1727), episcopul Inochentie Kulcinsky la Irkurţk. Un laic zelos, Chiril Sukanov, a creştinat pe tunguşi, învăţându-i agricultura şi alte meserii. Din 1705 în Kamciatka a făcut misiune arhimandritul Martinian, care a fost ucis, dar a cărui lucrare misionară a fost continuată de Ioasaf Ciotunşevsky care, până la 1748, a creştinat aproape 12.000 de persoane. În Aleutine, misiunea creştină a fost începută de un laic, Selekhov, continuată, începând cu anul 1794, de arhimandritul Ioasaf Bolotov, hirotonit ulterior episcop, reuşindu-se convertirea a aproximativ 10.000 de persoane.