Istoria creştinismului (MCCCLXXXIII): Şcoli organizate şi patronate de Biserică în Transilvania (III)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 03 Decembrie 2009

Biserica românească din Transilvania, atât cea Ortodoxă, cât şi cea Unită, a organizat şi îndrumat nu doar şcoli de teologie, ci alte tipuri de şcoli. Aceste şcoli medii româneşti şi-au întemeiat peste o sută de fonduri şi fundaţii, din care se acordau burse şi ajutoare elevilor săraci. Multe erau lăsate de oameni înstăriţi, în vederea ajutorării şcolilor şi a elevilor. Cea mai însemnată fundaţie cu acest caracter a fost aceea a lui Emanoil Gojdu (1802-1870). Prin testament, acesta şi-a lăsat averea numai „acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă“, pentru acordarea de burse studenţilor şi pentru ajutorul preoţilor. Astfel, a fost constituită o fundaţie, care a funcţionat între 1870 şi 1917, prin care s-au acordat burse studenţilor români. Administrarea fondurilor o făcea o „reprezentanţă“, în frunte cu mitropolitul din Sibiu, alături de episcopii săi sufragani şi câţiva membri mireni. După 1945, Fundaţia „Gojdu“ a fost naţionalizată de regimul comunist din Ungaria. După anul 1990, noul regim maghiar a refuzat retrocedarea bunurilor acestei fundaţii. În octombrie 2005 prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu şi ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu au semnat cedarea gratuită a patrimoniului Fundaţiei „Gojdu“ în favoarea statului maghiar, care s-a obligat împreună cu statul român să contribuie la fondul de burse de studii în vederea evocării memoriei lui Gojdu. La Oradea, un alt mecenat, Nicolae Jiga (sau Zsiga), şi-a lăsat averea pentru înfiinţarea unui internat pe seama elevilor ortodocşi din acel oraş. Născut în Sânnicolaul Român, judeţul Bihor, din părinţi plugari (pe numele Judeu), a făcut avere ca negustor la Oradea. Numele i-a fost schimbat de patronul său. Nicolae Jiga s-a remarcat prin faptul că a făcut donaţii importante pentru Biserică şi pentru cultură. Între anii 1854-1864 a ajutat câte 20 de tineri studenţi români ortodocşi cu câte 50 de florini anual, apoi a înfiinţat fundaţia „Zsigiană“ cu scopul de a asigura burse pentru studenţii români. În 1869 a mai înfiinţat o altă fundaţie, dedicată susţinerii elevilor români de la liceul din Beiuş.