Istoria creştinismului (MCCLXXIV): Biserica Ortodoxă Română din Bucovina, în perioada 1775-1918 (XVIII)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 25 Iulie 2009

În anul 1879 a fost ridicat în scaunul mitropolitan al Bucovinei arhimandritul Silvestru Morariu Andrievici (1818-1895). Ca mitropolit, a luptat pentru păstrarea drepturilor româneşti în Biserica din Bucovina. A reluat încercările pentru convocarea Congresului bisericesc, care s-a şi deschis la 14 iulie 1882, când s-a votat Statutul congresului. Împăratul l-a sancţionat însă cu mare greutate, după aproape 10 ani de discuţii (1891). La 18 septembrie 1891, s-a convocat un nou Congres bisericesc, dar lucrările lui au fost întrerupte din cauza amestecului brutal al guvernatorului în discuţii. De atunci, n-a mai fost permisă convocarea altor congrese bisericeşti. Sub mitropolitul Silvestru, credincioşii ruteni, încurajaţi de autorităţile de stat, au cerut noi drepturi în Biserica românească din Bucovina (introducerea limbii rutene în administraţia bisericească, preoţi ruteni la conducerea eparhiei etc.). Mitropolitul Silvestru s-a împotrivit cu mult curaj acestor pretenţii, care ar fi dus la pierderea caracterului românesc al Mitropoliei. S-a împotrivit, de asemenea, la încercările guvernului de a cumpăra domeniile bisericeşti de la Rădăuţi. A stăruit pentru creşterea salariilor clerului. Cu ocazia marilor sărbători bisericeşti, obişnuia să trimită pastorale clerului şi credincioşilor săi. La îndemnul mitropolitului Silvestru, s-a înfiinţat, în 1881, Societatea muzicală „Armonia“, iar în 1884 Societatea literară a studenţilor teologi, numită „Academia ortodoxă“, care a luat asupra sa editarea „Calendarului bucovinean“. „Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina“ a fost şi ea sprijinită de mitropolit. În 1883 a pus bazele unei tipografii în reşedinţa sa (egumenii de la Putna şi Dragomirna încercaseră să deschidă tipografii în mănăstirile lor cu trei decenii în urmă, dar guvernul le-a respins cererile).