Istoria creştinismului (MCCXXXIX): Şcolile teologice ortodoxe în secolele XIX-XX (III)

În această perioadă, Biserica Ortodoxă Greacă are pentru pregătirea studenţilor teologi şi a clerului superior două Facultăţi de teologie, una la Atena, înfiinţată în 1837, şi alta la Tesalonic, care funcţionează din 1939. În afară de aceste instituţii teologice superioare, Biserica Greciei a înfiinţat pentru pregătirea clerului de parohie mai multe Seminarii: la Atena, numit „Rizarion“, înfiinţat prin dania lăsată de filantropul grec Georgios Rizaris (1769-1842), care şi-a deschis cursurile la 16 mai 1844; un Seminar la Corint; un Seminar la Lamia; un Seminar la Xanthis; Seminarul „Sfântul Ambrozie“, în Peninsula Calcidică. Începând cu anul 1958, Biserica Ortodoxă a Greciei are şase şcoli superioare de Teologie, în care sunt primiţi pentru instruirea teologică absolvenţii gimnaziilor şi ai şcolilor comerciale, între 22 şi 30 de ani, care vor să fie păstori de suflete, în următoarele oraşe: Atena, Kalama, Patras, Bolos, Katerini, Tesalonic. Durata cursurilor este de doi ani. În Insula Tios funcţionează din 1968 un seminar superior în care sunt primiţi candidaţii cu studii medii şi care au vârsta de 26 ani. Durata cursurilor este de un an. Este, de asemenea, un Seminar la Vella, lângă Ianina, cu durata cursurilor de şase ani, pentru tinerii care au terminat gimnaziul, în vârstă de 16 ani. În secolele XIX-XX, Biserica Ortodoxă Rusă a avut numeroase seminarii, şcoli religioase şi academii teologice. În anul 1808, când s-au organizat cele patru academii duhovniceşti, Biserica Ortodoxă Rusă avea 36 de seminarii, care au ajuns, în 1902, la un număr de 58, cu 1.162 de profesori şi 19.386 de elevi, în afară de acestea aflându-se încă 185 de şcoli parohiale cu 1.970 de profesori şi 29.600 de elevi. Şcolile teologice erau atunci mai mult create de Stat, iar Biserica Rusă controla doar doctrina. Teologia se preda numai în ultimele clase şi mai mult în seminariile superioare cu zece clase, care pregăteau preoţi pentru oraşe, căci dintre absolvenţii academiilor duhovniceşti se recrutau mai mult clerul superior şi cadre pentru învăţământul teologic.