Istoria creştinismului (MCDXXXIII): Conferinţa panortodoxă de la Chambesy (1968) (I)

La a patra conferinţă panortodoxă, care s-a ţinut între 8-16 iunie 1968 la Chambesy, lângă Geneva (Elveţia), au participat aproape toate Bisericile Ortodoxe. Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de o delegaţie condusă de Înalt Preasfinţitul Iustin, mitropolitul Moldovei şi Sucevei. Pe ordinea de zi a conferinţei de la Chambesy au fost înscrise trei teme principale: stabilirea unui plan de lucru care să ducă la întregirea unui mare Sinod interortodox sau panortodox, care să se pronunţe asupra temelor înscrise pe lista primei conferinţe panortodoxe de la Rhodos, din 1961; examinarea progresului realizat în ce priveşte relaţiile Bisericii Ortodoxe cu Biserica Romano-Catolică, Biserica Anglicană, Biserica Veche-Catolică, cu Bisericile Vechi-Orientale şi cu Bisericile luterane şi examinarea posibilităţii unei acţiuni mai eficiente a Ortodoxiei în cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor. După ample discuţii, în ziua de 15 iunie 1968, conferinţa a luat mai multe hotărâri. Astfel, participanţii la conferinţa de la Chambesy au stabilit că Biserica Ortodoxă de Răsărit recunoaşte necesitatea convocării cât mai repede a unui mare sinod al ei şi a pregătirii sistematice interortodoxe a celor referitoare la ei. Dintre temele de pe ordinea de zi a primei conferinţe panortodoxe de la Rhodos, din 1961, Conferinţa de la Chambesy a ales spre cercetare şi tratare a unor teme cu caracter teoretic şi practic: izvoarele revelaţiei (participarea mai largă a elementului laic în viaţa de cult şi, în general, în viaţa Bisericii; readaptarea dispoziţiilor bisericeşti despre post la cerinţele epocii actuale; impedimentele la căsătorie); problema calendarului şi iconomia în Biserica Ortodoxă, temă care a revenit spre cercetare Bisericii Ortodoxe Române.