Istoria creştinismului (MCLXVIII): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (V)

Cea mai mare comunitate de români ortodocşi aflată în afara graniţelor României se află în Republica Moldova. Pe baza Legii Cultelor, o parte a clerului şi a credincioşilor din Republica Moldova s-au adunat la 14 septembrie 1992 la Chişinău, unde s-a constituit Adunarea de reactivare a Mitropoliei Basarabiei. Mitropolia Basarabiei a cerut recunoaşterea sa şi în anii 1995, 1996, 1997, dar în zadar, deşi faţă de alte culte, Guvernul Republicii Moldova a avut o atitudine binevoitoare, recunoscând „Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea“ (22 iulie 1993), „Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea - Mişcarea Reformată“ (19 iulie 1994), „Biserica Ortodoxă Rusă din Moldova“ (28 august 1995), „Federaţia (religioasă) a Comunităţii Evreieşti“ (9 iunie 1994), „Uniunea Comunităţii Evreilor Mesianici“ (1 septembrie 1997). Refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei şi persecuţiile suferite de clerul şi credincioşii ei au dus la procese nu doar în Moldova, ci şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. La 12 septembrie 1995, Judecătoria Buiucani din Chişinău a dat câştig de cauză Mitropoliei Basarabiei, care ceruse Guvernului să fie recunoscută, dar Curtea Supremă de Justiţie a anulat, la 18 septembrie 1995, această hotărâre. La 19 iulie 1996, Judecătoria Buiucani a dat o altă hotărâre prin care a respins cererea Mitropoliei Basarabiei de a fi recunoscută de Guvernul Republicii Moldova. Această hotărâre a fost casată, la 21 mai 1997, de Tribunalul Municipiului Chişinău, care a trimis dosarul spre examinare Curţii de Apel a Republicii Moldova. Aceasta, prin decizia din 19 august 1997, a dat câştig de cauză Mitropoliei Basarabiei, constatând că prin art. 31, paragrafele 1 şi 2 din Constituţie, se garantează dreptul la libertatea conştiinţei; cultele sunt libere şi se pot organiza, potrivit statutului propriu, în condiţiile prevăzute de legile Republicii Moldova; refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei încalcă Legea cultelor, art. 18 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; art. 5 din Pactul Internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale, şi art. 8 din Pactul Internaţional privind drepturile civile şi politice.