Istorii cu tâlc: De ce nu trebuie să-ţi judeci aproapele

Odată, avva Ştefan era foarte bolnav şi doctorii l-au silit să mănânce carne. El avea un frate, foarte evlavios, care trăia potrivit poruncilor lui Dumnezeu. S-a întâmplat să vină fratele lui chiar atunci când bătrânul mânca din carne. Când l-a văzut, s-a întristat foarte tare, zicându-şi că, după atâta asceză şi înfrânare, a mâncat, spre sfârşitul vieţii, carne. Dar îndată a căzut în extaz şi a văzut pe cineva care i-a spus:

– Pentru ce te superi din pricina preotului pe care l-ai văzut mâncând carne? Nu ştii că a mâncat de nevoie şi pentru ca să facă ascultare? Nu trebuie să te superi. Iar dacă vrei să vezi în ce slavă este fratele tău, întoarce-te şi uită-te! Când s-a întors, a văzut pe preot alături de Hristos. Şi i-a spus cel ce i s-a arătat: – Iată în ce slavă este! Slăveşte, aşadar, pe Cel ce slăveşte pe cei ce Îl iubesc cu adevărat. (după Ioan Evcrata, Limonariu)