Istorii cu tâlc: Iubirea lui Iisus

Sfânta Margareta din Antiohia Pisidiei era fiica unui preot bătrân. Convertindu-se la creştinism, a fost alungată din casa părintească şi silită să păzească o turmă de oi; ea s-a supus cu bucurie deoarece suferea pentru Iisus Hristos. Văzând-o odată un prefect, a fost impresionat de frumuseţea ei şi se hotărî să o ia în căsătorie. A luat-o cu el, dar aflând că este creştină, a citat-o oficial în faţa tribunalului său.

- Care îţi este numele?, a întrebat-o. - Oamenii îmi spun Margareta, dar în Sfântul Botez am primit un nume mai scump. Mă numesc creştină şi mărturisesc cu inima şi cu gura pe Iisus Hristos. Alibrius, prefectul, a îndemnat-o să jertfească zeilor, ameninţând-o cu cele mai groaznice chinuri. Margareta a răspuns: - Dacă Mântuitorul Iisus Hristos n-ar fi decât un om, cum crezi tu, şi dacă nu ar fi în acelaşi timp Dumnezeu adevărat şi om adevărat, ameninţările tale m-ar putea înfricoşa, dar fiindcă El este regele cerului şi al pământului şi are o aşa de mare putere, încât, dacă ar vrea, într-un moment te-ar putea arunca de viu în iad, ar fi o prostie să mă lepăd de un astfel de Stăpân, pentru a-mi înclina capul în faţa idolilor fără viaţă. Deci, fii sigur, judecătoriile, că nu voi asculta de edictele împăraţilor. Ucide-mă, dacă vrei, sfâşie-mă, arde-mă de vie, omoară-mă, dar niciodată nu mă vei despărţi de iubirea lui Iisus. Tiranul a poruncit să fie sfâşiată cu un cleşte de fier, apoi să fie arsă cu făclii, iar la urmă a fost aruncată într-o căldare cu apă clocotită. (pr. Nicolae PURA, Pilde, Editura Galaxia Gutenberg, 2004)