Iubirea milostivă, criteriul Înfricoşătoarei Judecăţi
„Criteriul ultim al Judecăţii Finale este iubirea milostivă”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învăţătură rostit ieri, 6 martie, la Catedrala Patriarhală. Împreună-slujitor la Sfânta Liturghie a fost Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Evanghelia Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi (Matei 25, 31-46) învaţă că oamenii vor fi judecaţi pentru lipsa iubirii faţă de semeni, fără de care nimeni nu va dobândi viaţa veşnică fericită, nu se va putea mântui. Spre deosebire de judecata particulară, care este incompletă şi provizorie, din cauza judecării doar a faptelor săvârşite în timpul vieţii pământeşti, Judecata de Apoi sau Universală este definitivă şi înfricoşătoare pentru că se aşteaptă până la sfârşitul istoriei sau al lumii ca să se vadă care sunt consecinţele faptelor fiecărui om.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că sunt trei motive pentru care Judecata de la sfârşitul lumii este înfricoşătoare. Primul este contextul Judecăţii Finale, deoarece, potrivit cuvintelor Mântuitorului (Matei cap. 24), în acel moment va avea loc implozia sau colapsul universului material actual, şi anume soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina, stelele vor cădea din ceruri şi puterile cerurilor se vor zgudui. Al doilea motiv constă în forma solemnă a Judecăţii, şi anume venirea Judecătorului în slava dumnezeiască, respectiv în forma universală, adică judecarea tuturor neamurilor şi generaţiilor de la începutul lumii până la sfârşitul lumii, indiferent de credinţă, vârstă şi apariţie în istorie sau dispariţie în istorie. Al treilea motiv este conţinutul Judecăţii Universale sau descoperirea de adevăruri neaşteptate, cel dintâi fiind prezenţa Domnului Hristos, Cel înviat şi înălţat la ceruri, în fiecare om sărac, flămând, străin, bolnav şi întemniţat.
„Această judecată a lui Hristos ne arată deodată smerenia lui Dumnezeu care respectă libertatea subiectivă a omului, dar şi slava lui Dumnezeu care răsplăteşte iubirea milostivă a omului. Îi răsplăteşte pe cei care au fost milostivi şi îi cheamă în Împărăţia Tatălui din ceruri, Cel milostiv, iar cei nemilostivi nu pot intra în Împărăţia Cerurilor pentru că nu se aseamănă cu Dumnezeu Cel milostiv. De aceea, spune: «Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic» (Matei 25, 41), foc ce nu a fost pregătit pentru oameni, ci pentru diavol şi slujitorii lui. Cuvintele sunt foarte aspre, dar înţelegem că Dumnezeu a pregătit pentru oameni Împărăţia Cerurilor, viaţa veşnică fericită, în comuniunea sfinţilor. Dar dacă oamenii au devenit răi, egoişti, nemilostivi se aseamănă cu duhurile rele, şi de aceea fiecare merge spre cel cu care se aseamănă”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
Învăţătura principală a Evangheliei, a mai spus Preafericirea Sa, este că iubirea milostivă reprezintă criteriul ultim al Judecăţii Finale, iubire pe care Domnul Hristos ne cheamă să o împlinim după posibilităţile materiale şi spirituale.
În cadrul Sfintei Liturghii au fost rostite cereri şi rugăciuni pentru alinarea suferinţelor regelui Mihai I. De asemenea, teologul Nicolae Stanciu, consilier eparhial la Sectorul bunuri imobile bisericeşti, a fost hirotonit diacon pe seama Parohiei Floreasca, Protoieria sector 1 Capitală, iar diaconii Ciprian Silviu Matei şi Ştefan Sfarghie, slujitori la Catedrala Patriarhală, au fost hirotesiţi arhidiaconi.