Judecător CCR: „Noul preşedinte nu poate dizolva Parlamentul după alegeri“
▲ Noul preşedinte, indiferent care va fi acesta, nu poate dizolva Parlamentul după alegeri, în cazul căderii unui al doilea Guvern, întrucât raporturile Preşedinţie-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat, a declarat Ion Predescu, judecător al Curţii Constituţionale a României (CCR) ▲
Judecătorul Curţii Constituţionale a explicat ce urmează dacă şi Guvernul Negoiţă nu va primi votul de încredere al Parlamentului, cum s-a întâmplat în cazul Guvernului Croitoru. „Un preşedinte nu poate dizolva Parlamentul, decât dacă această instituţie respinge de două ori, în termen de 60 de zile, formarea unui nou Guvern. De asemenea, Constituţia mai spune că preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele şase luni ale mandatului său. După alegeri, termenii nu mai sunt aceiaşi. Chiar Băsescu, dacă revine, este un alt mandat. Pe mandate nu există joncţiuni, nici la parlamentari, nici la preşedinte. Fiecare mandat are durata lui, atribuţiile lui, răspunderile şi imunitatea lui. Raporturile Preşedinţie-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat. Dacă unuia îi încetează mandatul, a dispărut şi termenul. Nu mai am termenul «mandat» şi termenul «preşedinte». Dispare o parte a acestei relaţii“, a declarat judecătorul Ion Predescu pentru ziarul „Gândul“, citat de Mediafax.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, pe 16 octombrie, că, în cazul în care Parlamentul nu va valida, până la prezidenţiale, două propuneri de Guvern, Constituţia i-ar permite să dizolve Legislativul, începând cu 7 decembrie, dacă ar fi preşedinte în exerciţiu. Preşedintele a revenit a doua zi, spunând că în declaraţia privind posibilitatea dizolvării Parlamentului începând din 7 decembrie fost vorba de „o eroare de exprimare“ şi a menţionat că s-a referit la o dată de după alegeri. Şeful statului a mai spus, în 5 noiembrie, că nu ar fi de dorit să se ajungă la alegeri anticipate şi a subliniat că România nu mai poate suporta încă un scrutin.
Liberalii cer sesizarea Curţii Constituţionale în conflictul preşedinte-Parlament
Liderul PNL Crin Antonescu a transmis, ieri, o scrisoare preşedintelui Consiliului Suprem al Magistraturii, în care îi solicită sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu existenţa unui conflict juridic, de natură constituţională, între preşedintele ţării şi Parlament, cu privire la procedura de învestitură a Guvernului. Crin Antonescu aminteşte că, în urma demiterii Guvernului Boc prin moţiunea de cenzură adoptată de Parlament în data de 13 octombrie 2009, şeful statului a iniţiat consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat la funcţia de prim-ministru. „La propunerea PNL, partidele reprezentând o majoritate absolută în Parlament - PNL, PSD, PC, UDMR şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - au înaintat preşedintelui propunerea de a-l desemna pe domnul Klaus Werner Johannis, primarul Sibiului, drept prim-ministru desemnat. Ulterior, aceeaşi majoritate a votat, în Parlament, o hotărâre privind susţinerea domnului Johannis pentru funcţia de prim-ministru“, menţionează preşedintele PNL.