Judecătorul şi călugărul

Creștinătatea a prăznuit sărbătoarea Botezului Domnului. De Bobotează, Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, a intrat în lumea cuprinsă de păcat și moarte, S-a botezat pentru mântuirea oamenilor, pentru a arăta fiecărui om că are nevoie de curățire și de schimbare. Trebuia ca omul cel vechi al păcatului să moară, ca să se nască omul cel nou, care trăiește veșnic în comuniune de ascultare și iubire cu Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Iisus Hristos a luat liber, nu din constrângere sau necesitate, asupra Sa păcatul lumii și a împlinit dreptatea, adică voia lui Dumnezeu Tatăl ca Fiul Său să fie Mântuitorul lumii. Când Mântuitorul S-a botezat, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt a coborât peste umanitatea Lui. Prin aceasta, în Hristos întreaga fire umană a dobândit acces la harul dumnezeiesc și fiecare om care crede și se botează în numele Sfintei Treimi este introdus în viața de sfințenie a Împărăției cerurilor. Despre diferența dintre rob și fiu întru cele duhovnicești relatăm în pilda care urmează.

Un judecător musulman a invitat odată la el acasă un călugăr ortodox. Era vremea cinei și după ce familia magistratului islamic s-a așezat la masă împreună cu oaspetele lor, judecătorul l-a întrebat pe monahul creștin:

- Te rog, omule bun, luminea­ză-mă. Eu sunt musulman și caut să-mi trăiesc viața după lege, după legea religiei mele. Judec cu dreptate pe cât e posibil omenește, nu primesc mită, îi hrănesc pe cei săraci, mă rog și postesc după puterile mele. În tot ce fac, încerc să-mi trăiesc viața onest și conform voinței lui Dumnezeu. Dacă voi merge pe linia aceasta, nu voi moșteni Împă­răția cerurilor?

Monahul, uimit de virtuțile musulmanului, l-a întrebat:

- Judecătorule, ai copii?

- Am, a aprobat magistratul.

- Dar servitori, ai și din aceștia în casa ta?

- Da, desigur, am și servitori.

- Te rog să-mi spui care dintre ei, copiii sau slugile tale, te ascultă mai mult?

- Servitorii, bineînțeles. Ei sunt atenți la cea mai mică dorință a mea și sunt gata s-o împlinească fără crâcnire. Dar copiii mei sunt uneori neascultători și încăpățânați; câteodată nu mă înțeleg cu ei fiindcă ies din voia mea, spuse zâmbitor omul legii.

- Cu toate astea, atunci când vei îmbătrâni și va trebui să părăsești acest pământ, cine te va moșteni, copiii sau slugile tale? continuă călugărul cu întrebările lui.

- Fără îndoială, odraslele mele, a exclamat musulmanul.

- Vezi, judecătorule, la fel este și cu Împărăția cerurilor. Poți fi un servitor, o slugă exemplară, dar numai fiii sunt moștenitorii. Și singura cale pentru a dobândi înfierea cea duhovnicească este prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria prin voința Tatălui. Căci scrie Apostolul Pavel în Epistola către Galateni, spunând: „Acum nu mai ești rob, ci fiu, iar dacă ești fiu, ești și moștenitor al lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos” (Galateni 4, 7).