La Mănăstirea Putna a fost inaugurat drumul „Via Transilvanica” în Bucovina
Luni, 22 iulie 2019, la Mănăstirea Putna a fost inaugurat sectorul de drum care trece prin judeţul Suceava al traseului „Via Transilvanica”. Proiectul „Via Transilvanica - Drumul care uneşte” a fost iniţiat de Asociaţia „Tăşuleasa Social” în Anul Centenar 2018, la 100 de ani de la Marea Unire a românilor. Acest drum este omologat oficial ca drum turistic între Putna, locul unde se află mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, şi Drobeta-Turnu Severin, locul unde a intrat în ţară Regele Carol I în 1866. Borna kilometrului 0 este lângă Mănăstirea Putna, iar ultima bornă va fi pe malul Dunării, lângă locul unde Apolodor din Damasc a construit podul său peste Dunăre.
Proiectul drumului are ca lungime 1.000 de kilometri şi trece prin judeţele Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov, Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava. În septembrie 2018 a fost inaugurat sectorul drumului din judeţul Bistriţa-Năsăud. Drumul din judeţul Suceava are 136 de kilometri şi trece prin localităţile: Putna, Suceviţa, Vatra Moldoviţei, Sadova, Fundu Moldovei, Pojorâta, Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii şi Poiana Stampei, iar în ultimele luni au fost montate circa 100 de borne care marchează drumul în judeţul Suceava.
Luni, 22 iulie 2019, au fost montate ultimele două borne din judeţ şi a fost inaugurat sectorul Bucovina al drumului. Cele două borne au fost amplasate în apropierea Primăriei comunei Putna şi a Mănăstirii Putna. La eveniment au participat reprezentanţi ai Asociaţiei „Tăşuleasa Social”, ai Ministerului Apelor şi Pădurilor, ai Prefecturii Suceava, ai Consiliului Judeţean Suceava, ai Regiei Naţionale a Pădurilor, ai primăriilor din Suceava implicate în proiect, ai Direcţiei Silvice Suceava, precum şi sponsori şi ambasadori ai proiectului.
Festivitatea a început cu un moment artistic al elevilor de la Şcoala Gimnazială Vatra Moldoviţei, una dintre localităţile sucevene prin care trece „Via Transilvanica”. A urmat fixarea bornei care marchează începutul drumului, în faţa Mănăstirii Putna. În curând, acelaşi tip de bornă se va fixa la malul Dunării, la celălalt capăt al drumului, suprapunerea lor creând o cruce. Tot în cadrul inaugurării, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul mănăstirii, a rostit o rugăciune de binecuvântare a celor care pleacă în călătorie. În zilele următoare este aşteptat să ajungă la Putna primul călător care a parcurs drumul, plecând din Drobeta-Turnu Severin.
A urmat o conferinţă de presă desfăşurată în incinta mănăstirii, moderată de Alin Uhlmann Uşeriu, preşedintele Asociaţiei „Tăşuleasa Social”. Acesta a explicat faptul că drumul începe la Putna pentru că aici este mormântul Sfântului Ştefan cel Mare, arătând că pentru a face acest drum este nevoie de credinţă. Drumul va beneficia de un ghid şi o aplicaţie online.
Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a declarat: „Sunt onorat să fiu astăzi la Putna, în acest spaţiu cu profunde semnificaţii pentru poporul român. Mă încearcă mari emoţii, dar, de asemenea, sunt bucuros şi mândru pentru că împreună deschidem o nouă cale spre redescoperirea României, intrând într-o poveste, «Via Transilvanica». Am convingerea că acest drum va însemna foarte mult pentru noi şi pentru generaţiile viitoare”.
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a vorbit despre aspectul uman al acestui drum, numindu-l „drumul familiilor, drumul prietenilor, drumul împăcării”, al cărui „început trece pe lângă mănăstirile cu valoare simbolică uriaşă pentru credinţa românilor: Putna, Suceviţa, Moldoviţa”. De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a adus în discuţie înfiinţarea unor Case ale pelerinilor, destinate turiştilor care parcurg acest drum şi vin în Bucovina.
Prefectul judeţului Suceava, Mirela Adomnicăi, a explicat că acest drum poate să determine vizitatorii români şi străini să zăbovească mai mult în Suceava, străbătând judeţul la pas.
Actorul Marcel Iureş, ambasadorul Proiectului „Via Transilvanica”, i-a felicitat pe iniţiatori: „Oamenii din această asociaţie nu sunt campioni, sunt eroi. Ceva foarte rar în societatea românească. Modernitatea vestică a adus în România o maşină de făcut campioni”.
Alergătorul Tibi Uşeriu se simte foarte bucuros că există un astfel de traseu omologat în România şi că va alerga pe el în momentul în care toate porţiunile vor fi gata, promovându-l, în acelaşi timp, la competiţiile internaţionale la care participă.
Părintele stareţ Melchisedec Velnic şi-a început cuvântul vorbind despre drumurile făcute de Sfântul Ştefan cel Mare, care a fost şi un mare pelerin, pe lângă faptul că a străbătut ţara pentru a lupta şi pentru a ctitori. A îndemnat, totodată, iniţiatorii proiectului să nu uite de Cernăuţi şi de Basarabia, regiuni în care se pot organiza trasee plecând din România. Dacă autostrada care să lege Bucovina de Transilvania mai are de aşteptat, iată că o altfel de „autostradă” leagă cele două regiuni. „Pelerinajul este o şcoală în care fiecare învaţă”, a mai spus arhimandritul Melchisedec, amintind de un pelerinaj la câteva mănăstiri din Neamţ pe care îl făcea pe jos, împreună cu părinţii, în copilărie. (comunicat Mănăstirea Putna)