Legăturile Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna cu Banatul

De numele acestui mare ierarh şi cărturar al Bisericii se leagă multe evenimente importante ce ilustrează viaţa Bisericii din Banat, între care se află reînfiinţarea Episcopiei Caransebeşului în anul 1865. Despre legăturile Sfântului Andrei Şaguna cu Banatul ne vorbeşte în continuare pr. Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului.

În Episcopia Caransebeşului, anul 2012 este şi "Anul Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna". Care a fost motivul ce a dus la această prăznuire? În fiecare an, pe lângă omagierile făcute la nivelul întregii Biserici Ortodoxe Române, Episcopia Caransebeşului a ales să organizeze pe plan local şi o comemorare cu semnificaţie istorică importantă pentru devenirea instituţiei bisericeşti a Caransebeşului. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 21 iulie 2011, canonizarea mitropolitului Transilvaniei Andrei Şaguna (1808-1873), iar la 29 octombrie 2011, prin slujirea arhierească de la Sibiu, s-a proclamat solemn canonizarea ierarhului transilvănean. Şi pentru că eparhia noastră a fost rectitorită în anul 1865 de marele Andrei, Preasfinţitul Episcop Lucian a avut iniţiativa ca în anul 2012 Episcopia Caransebeşului să cinstească în mod deosebit pe Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna. Aşa s-a ajuns ca eparhia noastră să comemoreze pe plan local tema istorică "Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna şi Banatul" în primul rând pentru a evidenţia contribuţia Sfântului Ierarh Andrei Şaguna la promovarea vieţii bisericeşti din Banat. Care sunt legăturile cele mai însemnate ale Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna cu Banatul? De numele acestui mare ierarh şi cărturar al Bisericii se leagă multe evenimente importante ce ilustrează viaţa Bisericii din Banat, între care la loc de cinste, am amintit deja, se află (re)înfiinţarea Episcopiei Caransebeşului în anul 1865 şi vrednica păstorire a primilor doi episcopi, Ioan Popasu (1865-1889) şi Nicolae Popeea (1889-1908). Aceştia au fost ucenici devotaţi ai marelui şi Sfântului Mitropolit. Ioan Popasu, fost protopop de Braşov şi militant activ pentru drepturile românilor din Transilvania, l-a însoţit pe marele ierarh în multe din acţiunile sale purtate pentru emanciparea bisericească şi naţională a românilor transilvăneni, iar Nicolae Popeea, cel de-al doilea episcop al Caransebeşului, a fost nu doar ucenicul Sfântului Mitropolit Andrei, dar şi primul şi cel mai important biograf al său. Cei doi arhierei caransebeşeni au păstrat vie memoria mitropolitului lor şi, în multe rânduri, prin cuvântările către popor şi prin circularele pe care le-au emis, au vorbit despre realizările însemnate ale epocii Şaguna, păstrând vie în conştiinţa credincioşilor icoana faptelor săvârşite de providenţialul ierarh sibian. Detaliaţi, vă rugăm, începuturile Episcopiei Caransebeşului şi influenţa directă a Sfântului Ierarh Andrei Şaguna. După multe intervenţii făcute la Curtea din Viena, pe atunci episcopul Andrei Şaguna al Sibiului a reuşit să provoace convocarea unui sinod care să tranşeze problema despărţirii ierarhice, deoarece românii din întreg imperiul austriac erau sub jurisdicţia Mitropoliei sârbeşti de la Carloviţ. Este vorba de celebrul sinod de la Carloviţ (1864-1865), care a hotărât modul în care să se facă această despărţire. Mitropolitul Şaguna a înregistrat o nouă victorie prin înfiinţarea, în decembrie 1864, a Mitropoliei româneşti de la Sibiu. În ciuda numeroaselor influenţe ale oamenilor politici ai Banatului (amintim doar pe Andrei Mocioni), care au cerut ca unul din scaunele episcopale sufragane mitropoliei româneşti de la Sibiu să fie la Timişoara, mitropolitul Andrei Şaguna a statornicit ca oraşul Caransebeş să fie sediu de episcopie. Şi astfel, prin dorinţa Sfântului şi marelui Mitropolit, Caransebeşul a fost ales drept centru episcopal. Mai sunt şi alte legături ale Sfântului Mitropolit cu Banatul? Legăturile Sfântului Ierarh Andrei Şaguna cu Banatul nu se mărginesc doar la lupta pentru înfiinţarea Episcopiei Caransebeşului şi la activitatea bisericească desfăşurată aici după 1865. Sunt date documentare concrete care atestă că Andrei Şaguna, ca tânăr teolog la Vârşeţ, a vizitat în dese rânduri localitatea Oraviţa, locul unde locuia mătuşa sa, Alexandra Şaguna, membră fondatoare a Teatrului Vechi din Oraviţa şi prima preşedintă a Societăţii Femeilor Creştine Ortodoxe din Oraviţa - 1819. Casa familiei Şaguna, ridicată în anul 1792, se păstrează şi azi pe strada ce poartă numele marelui ierarh, la nr. 28. În această casă şi-a vizitat Andrei Şaguna rudeniile în perioada cât a studiat teologia la Vârşeţ, apoi cât a fost profesor la aceeaşi instituţie şcolară. Un alt eveniment consemnat de documente care atestă prezenţa în Banat a Sfântului Ierarh Andrei în perioada de dinainte de episcopat a fost sfinţirea bisericii parohiale din Vrani, Protopopiatul Oraviţa, la 30 iunie 1844, când acesta, în calitate de arhimandrit şi profesor la Secţia de teologie din Vârşeţ, a însoţit pe episcopul Ştefan Popovici în parohia amintită. La toate acestea se adaugă şi vizitele pe care mitropolitul Şaguna le-a făcut spre sfârşitul vieţii în staţiunea Băile Herculane, pentru tratamentul neputinţelor trupeşti. Ce activităţi culturale a organizat Episcopia Caransebeşului pentru cinstirea Sfântului Andrei Şaguna? Înainte de toate amintim Simpozionul internaţional "Taină şi comuniune", ediţia a VI-a, aşezat de episcopia noastră în 24 aprilie 2011, care a avut ca tematică istorică Biserica din Banat în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în care s-au tratat în special problematici cu referire la realizările şaguniene. Volumul simpozionului este în lucru pentru a fi tipărit. Simpozionul a fost însoţit de o expoziţie foto-documentară despre activitatea Episcopiei Caransebeşului de la înfiinţare (1865) şi până în timpul episcopului Nicolae Popeea (1908). Au fost expuse şi multe documente semnate de mitropolitul Şaguna. O altă întreprindere culturală a fost tipărirea unui pliant care să ilustreze reprezentările Sfântului Ierarh Andrei Şaguna din bisericile Episcopiei Caransebeşului. A fost tipărit un astfel de pliant pentru că în Banat (cu preponderenţă pe Valea Caraşului, pe care a vizitat-o mai des) este singurul loc din ţară unde, în multe biserici, la tronurile arhiereşti se găseşte zugrăvit chipul mitropolitului Andrei Şaguna. Cum a rămas în istoria Banatului şi în conştiinţa credincioşilor săi Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna? Legăturile pe care Sfântul Mitropolit le-a avut cu Banatul în perioada studiilor şi în cea următoare până la episcopat, precum şi activitatea bisericească şi naţională pe care a organizat-o în mitropolia pe care a înfiinţat-o l-au făcut să rămână în conştiinţa oamenilor ca exemplu de ierarh şi slujitor al Bisericii lui Hristos, mereu aproape de grijile sufleteşti ale păstoriţilor săi. Mitropolitul Andrei Şaguna a fost un adevărat părinte al românilor din Transilvania, iar mai apoi din Banat. A fost un apărător înflăcărat al Ortodoxiei dreptmăritoare, dar, în acelaşi timp, şi un apostol luminat de Duhul Sfânt, care punea mai presus de toate dragostea în Hristos. Imediat după moarte, credincioşii l-au considerat un adevărat model de ierarh, ca unul care a contribuit la renaşterea vieţii naţionale, politice, culturale şi spirituale a românilor din teritoriile intracarpatice. De aceea, în multe biserici bănăţene a şi fost pictat cu multă evlavie pe tronurile arhiereşti.