Legea falimentului personal va scumpi creditarea

Privită drept o scăpare de mulţi dintre românii care au un credit la bancă, în sensul că vor mai primi o păsuire dacă vor ajunge în imposibilitate de plată din motive ce nu ţin de ei, legea falimentului personal ascunde, de fapt, noi costuri ale creditării. Bancherii fie vor mări comisioanele de risc, fie vor introduce noi comisioane ce vor fi plătite de toţi cei care au un credit, pentru a-şi acoperi eventualele pierderi atunci când clienţii nu vor mai putea plăti.

Legea falimentului personal va creşte şi mai mult costurile creditelor în România, după cum au anunţat deja bancherii, chiar dacă legea nu a intrat în vigoare. Proiectul abia a trecut de Senat, urmând să fie adoptată şi de Camera Deputaţilor, însă bancherii s-au grăbit să anunţe că situaţia nu poate rămâne aşa. Aceştia spun că adoptarea legii falimentului personal ar putea forţa băncile să caute garanţii suplimentare pentru finanţare şi va restricţiona accesul la credite. De aceeaşi părere este şi Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, acesta arătând că banca centrală a transmis Parlamentului un punct de vedere defavorabil proiectului. "Proiectul legii falimentului personal este generos în aparenţă. În esenţa lui, însă, este posibil să ne trezim în faţa unor prevederi legale care să provoace o presiune puternică asupra unui sistem, mă refer la sistemul bancar, care şi aşa suportă un proces de încetinire a creditării. Într-un moment în care aşteptăm zorii încrederii în economia noastră, care să stimuleze băncile să relanseze creditarea, un astfel de act normativ ar putea să descurajeze procesul şi să vedem băncile în căutare de garanţii peste garanţii ca să dea un credit", a declarat Vasilescu pentru Mediafax. El a adăugat că a fost solicitată o opinie de la Banca Naţională a României, în calitate de reglementator şi supraveghetor al sistemului bancar, iar punctul de vedere al băncii centrale a fost defavorabil proiectului. "Cei care într-o primă fază s-ar bucura că li se face o favoare, într-o a doua fază s-ar putea să vadă că ajung foarte greu la creditele pe care şi le doresc. De altfel, BNR nu s-a pronunţat în favoarea acestui proiect de act normativ prin opiniile transmise Parlamentului", a afirmat Vasilescu. Bancherii merg şi mai departe, susţinând că decizia poate duce chiar la blocarea creditării, deoarece băncile vor fi mult mai sceptice faţă de acum, când oricum acordă foarte greu credite. Potrivit lui Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor, efectele acestei legi asupra sistemului bancar s-ar putea traduce printr-o creştere a costurilor de creditare pentru persoanele fizice. Marele risc al acestei legi, spune el, este nu că va fi aplicată, ci că va fi văzută ca o oportunitate, mai ales că aplicabilitatea ei se va reduce în special la clienţii cu credite mari, cum sunt cei cu împrumutri ipotecare. "Legea insolvenţei persoanelor fizice va reprezenta un risc suplimentar pentru bănci şi se va traduce în creşterea costurilor la creditele pentru persoane fizice, în special ipotecare, iar aplicabilitatea se va reduce la clienţii cu credite mari", a declarat vicepreşedintele ARB, Steven van Groningen. Acesta este de părere că în 99% din cazurile în care se va aplica legea va fi vorba de cineva care a luat un credit mare de la bancă şi există în garanţie un activ mare. Lege aprobată fără sprijinul Guvernului şi al Băncilor Senatorii au adoptat, marţi, o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, iniţiată de senatori PDL, dar care a fost susţinută în plen de toate grupurile parlamentare. Guvernul s-a pronunţat împotriva proiectului de lege promovat de doi senatori PDL, invocând probleme de legalitate. De asemenea, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a transmis Parlamentului un punct de vedere prin care se opune promulgării acestei legii, considerând că poate induce un risc suplimentar în sistem, mai ales în condiţii de criză. Potrivit proiectului de lege, debitorul care cu bună credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii. Legea mai stabileşte că debitorul de bună credinţă care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei.