Liturghie arhierească în Catedrala Mitropolitană din Sibiu

În Duminica a 20‑a după Rusalii, Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a liturghisit în Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu. Credincioşii prezenţi au ascultat cuvântul de învăţătură al ierarhului în care a tâlcuit Evanghelia după Luca 7, 11‑16 (Învierea fiului văduvei din Nain).

În soborul condus de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu s‑au aflat cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu şi slujitori ai Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Timotei Popovici” al Catedralei Mitropolitane, dirijat de pr. lect. univ. dr. Alexandru Streza, informează Mitropolia Ardealului.

În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor prezenţi în Catedrala Mitropolitană, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu a evidenţiat două învăţături pe care ni le transmite Evanghelia din Duminica a 20‑a după Rusalii, în care se prezintă minunea vindecării fiului văduvei din Nain.

„Minunea săvârşită de Mântuitorul Iisus Hristos prin învierea fiului văduvei din Nain ne oferă nouă două certitudini. Cea dintâi este că mila Mântuitorului Hristos este nemărginită şi, în orice încercare a vieţii noastre, oricât de mare ar fi suferinţa şi durerea, vine în întâmpinarea noastră Mântuitorul lumii. El este Cel care ne va spune atunci când plângem: «Nu mai plânge!», El este Cel care, în momentul în care suntem deznădăjduiţi, ne oferă şansa ajutorului Său dumnezeiesc, pentru că ne va reda nouă pacea şi liniştea. A doua certitudine este aceea că, la sfârşitul veacurilor, toţi vom învia, adică sufletele noastre se vor uni cu trupurile îndumnezeite, nu muritoare, pentru că trupul muritor s‑a descompus din ceea ce a fost alcătuit. Sufletul nemuritor se va uni cu trupul pentru ca, la Judecata finală, să primească darul sau pedeapsa şi trupul, nu doar sufletul. De la Judecata particulară până la Judecata obştească a operat doar sentinţa parţială a Judecăţii particulare, judecându‑se doar sufletul. Având această încredere, noi oferim o cinstire şi o permanentă rugăciune adresată lui Dumnezeu pentru cei care pleacă din lumea aceasta. Noi nu ne temem să ne apropiem de cei dragi care pleacă din lumea aceasta, ci le oferim asistenţa pe care Biserica a rânduit‑o prin rugăciuni speciale, prin ceremonii speciale, prin conducerea pe ultimul drum şi prin străjuirea mormântului cu semnul biruinţei, cu semnul crucii”, a subliniat ierarhul.

Harul sfinţeniei

În continuarea cuvântului său, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu a menţionat cinstirea pe care trebuie să o avem faţă de trupurile celor trecuţi la Domnul şi chemarea pe care Biserica ne‑o face de a cinsti în mod deosebit trupurile sfinţilor, sfintele icoane şi obiectele sfinte, pentru a primi harul lui Dumnezeu şi a ne întări nădejdea în câştigarea vieţii celei veşnice.

„Pentru ca să ne întărim mai mult în credinţa noastră faţă de cinstirea pe care noi trebuie s‑o avem faţă de cei dragi ai noştri, când ei pleacă din lumea aceasta, Biserica ne cheamă la o cinstire pe care trebuie s‑o avem faţă de icoanele sfinţilor şi mai ales faţă de moaştele celor sfinţi, care sunt purtătoare de har. Rămăşiţele pământeşti ale celor care sunt trecuţi în rândul sfinţilor devin purtătoare de har şi, pentru că noi suntem fiinţe care trebuie să trecem şi prin simţurile noastre relaţia cu Dumnezeu, nu numai sufleteşte, mintal, afectiv, noi ne atingem de lucrarea lui Dumnezeu, ne atingem de obiectele care sunt purtătoare de har. O icoană este locul unei prezenţe harice, moaştele sunt purtătoare de har, dar mai presus de toate, când ne apropiem şi ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, devenim purtători de Hristos, hristofori. Este cel mai mare dar pe care Dumnezeu ni l‑a oferit nouă. Aici, în lumea aceasta, pregustăm din bunătăţile pe care le vom primi în mod deplin dincolo, în Împărăţia cerurilor”, a mai spus ierarhul.

Credincioşii prezenţi au avut posibilitatea să aducă cinstire moaştelor Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, păstrate într‑o raclă în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, iar la final au primit binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Laurenţiu.