Liturghie arhierească în oraşul Băbeni

În Duminica Ortodoxiei, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a oficiat Sfânta Liturghie alături de un sobor de preoţi şi diaconi, la biserica cu hramurile "Buna Vestire" şi "Sfinţii Arhangheli" din oraşul Băbeni, judeţul Vâlcea.

După Sfânta Evanghelie, arhiereul râmnicean a explicat pericopa duminicală a Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan: "Suntem ortodocşi dreptmăritori în Biserica lui Hristos şi primim harul Sfintei Treimi prin Sfintele Taine, dincolo de cele văzute. Privim la această catapeteasmă ce reprezintă Împărăţia lui Dumnezeu, alcătuită din Sfânta Treime, Fecioara Maria, Sfântul Ioan Botezătorul, Sfinţii Apostoli, Sfinţii Îngeri, Proorocii şi Drepţii Vechiului Testament şi toţi sfinţii. Aceasta este mărturisirea pe care trebuie să o spunem cu voce tare în faţa întregii lumi, arătând că Ortodoxia pe care o trăim este Har, sfinţire din sfinţenia lui Dumnezeu şi pregustare a Împărăţiei cerurilor". Tot în cadrul Sfintei Liturghii, părintele paroh Emil Rădulescu a dat citire Pastoralei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, adresată cinstitului cler, cinului monahal şi tuturor credincioşilor ortodocşi din cuprinsul Patriarhiei Române. La final, PS Emilian a citit "Rugăciunea arhierească de dezlegare de păcate" pentru toţi credincioşii prezenţi. De asemenea, împreună cu slujitorii prezenţi, Preasfinţia Sa a săvârşit o slujbă de pomenire pentru părintele patriarh Justinian Marina, care a slujit ca preot în această biserică la începutul activităţii sale pastorale. Biserica, construită de ciobanii ungureni Biserica cu hramurile "Buna Vestire" şi "Sfinţii Arhangheli" din oraşul Băbeni a fost construită între anii 1856 şi 1864, pe vechi temelii, de către ciobanii ungureni, veniţi aici din Transilvania. Între ctitori trebuie amintit şi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care, în anul 1863, cu ocazia unei vizite la mănăstirile Bistriţa şi Hurezi, fiind impresionat de dimensiunile construcţiei, a dăruit o importantă sumă de bani pentru finalizarea sfântului aşezământ. La 27 septembrie 1864, biserica a fost târnosită de Sfântul Calinic Cernicanul, pe atunci episcop al Râmnicului şi Noul Severin. În decursul timpului au fost realizate mai multe lucrări de restaurare. În anul 1941, vechea catapeteasmă din zid a fost înlocuită cu una din lemn. Între anii 1924 şi 1932, la altarul sfântului lăcaş a funcţionat ca preot Ioan (Justinian) Marina, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La iniţiativa preotului Nicolae Rădulescu, între anii 1980 şi 1981, mobilierul a fost schimbat, biserica a fost repictată şi apoi resfinţită, la 1 noiembrie 1981, de preasfinţitul Iosif Gafton, fostul arhiereu al Râmnicului şi Argeşului.