Liturghie arhierească la Mănăstirea Bistriţa

În Duminica a XXVI-a după Rusalii, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Înainteprăznuirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, dar şi pe Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de ierarhi şi peste 40 de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Bistriţa Olteană, care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Grigorie Decapolitul.

Din soborul de ierarhi au făcut parte Înalt Preasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, Înalt Preasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, şi Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. Sărbătoarea a început cu slujba Privegherii, în seara zilei de 19 noiembrie, iar duminică a continuat cu Acatistul Sfântului Grigorie Decapolitul şi cu Sfânta Liturghie. În cuvântul de învăţătură adresat celor prezenţi, IPS Irineu a prezentat viaţa, activitatea şi slujirea Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, îndemnându-l pe credincioşi să-i urmeze exemplul. La finalul Sfintei Liturghii, primarul municipiului Slobozia i-a acordat Înalt Preasfinţitului Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, în semn de respect şi de preţuire, steagul, stema şi medalia municipiului Slobozia. De asemenea, au mai primit medalii din partea primarului municipiului Slobozia Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, şi stavrofora Mihaela Tamaş, stareţa Mănăstirii Bistriţa Olteană. În perioada 4-9 noiembrie, cu ocazia manifestărilor din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, dedicate Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cu binecuvântarea IPS Gherasim, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul a condus delegaţia ce a însoţit racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa Olteană. La sărbătoare au mai fost prezenţi stareţi şi stareţe de la mănăstiri din eparhie şi din ţară şi peste 2.500 de pelerini din parohiile vâlcene şi din ţară. Barbu Craiovescu, ctitorul Mănăstirii Bistriţa Olteană Sfântul Grigorie s-a născut în jurul anului 780, în Isauria - Asia Mică, şi a copilărit în Irinopolis. După terminarea studiilor, sfântul s-a călugărit, ostenindu-se pentru apărarea Ortodoxiei şi cinstirea sfintelor icoane în Constantinopol, în Asia Mică, la Roma şi în Macedonia. Şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în Mănăstirea "Sfântul Mina", aproape de Tesalonic, învrednicindu-se de harul preoţiei. Renumit în tot Bizanţul pentru curăţia vieţii sale, Sfântul Grigorie Decapolitul trece la Domnul la 20 noiembrie, în anul 842, fiind înmormântat la o mănăstire din Constantinopol. În anul 1453, moaştele Sfântului Grigorie sunt duse în părţile Dunării, ajungând în mâinile unui dregător turc. Auzind de minunile ce se făceau la aceste moaşte, banul Ţării Româneşti, Barbu Craiovescu, le cumpără şi le duce la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea, ctitoria sa, unde se află şi astăzi. Din cauza deselor atacuri şi incursiuni ale ungurilor în Ţara Românească, călugării din Mănăstirea Bistriţa Olteană au săpat în secolul al XVI-lea o grotă în stâncă, la un kilometru de mănăstire, unde ascundeau moaştele Sfântului Grigorie în vremuri de primejdie. Cu timpul, în această peşteră s-a făcut un mic paraclis pictat, de o rară frumuseţe, numit Paraclisul Sfântului Grigorie. Racla din argint, în care se păstrează cinstitele moaşte, datează din anul 1656, fiind lucrată de meşteri din cetatea Braşovului. Un fragment din cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie Decapolitul se află şi la Biserica "Hagiu" din Capitală, care îşi va serba ocrotitorul în această sâmbătă. Generalizarea cultului Sfântului Grigorie Decapolitul a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950.