Liturghie arhierească la schitul cu trei vieţuitori
În Duminica a 33-a după Rusalii, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a săvârşit Sfânta Liturghie la Schitul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ - Boureni, judeţul Iaşi, pendinte de Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ. Mica obşte monahală a acestei comunităţi, formată din doar trei vieţuitori, îl are ca egumen pe părintele ieromonah Proclu Găinuţă.
Biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ a Schitului Boureni a fost neîncăpătoare duminica aceasta pentru credincioşii veniţi să participe la Sfânta Liturghie oficiată de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Părinte Teofan, alături de părintele arhimandrit Arsenie Popa, stareţul Mănăstirii Sihăstria, şi de părintele ieromonah Proclu Găinuţă, egumenul schitului. Răspunsurile liturgice au fost date de monahi de la Mănăstirea Sihăstria, împreună cu un grup de elevi de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare“ din Iaşi.
„Cel mai mare lucru din viaţa omului este smerenia“
În cuvântul de învăţătură, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei le-a adresat credincioşilor prezenţi cinci sfaturi: „Să plecăm la casele noastre având în minte cinci lucruri. În primul rând, să avem grijă să nu lipsească din viaţa noastră dumnezeiasca Scriptură, din care suntem datori să citim, cel puţin în zilele de sărbătoare. În al doilea rând, să nu uităm să mergem la Sfânta Biserică cât mai des cu putinţă, atât în zilele de duminică, cât şi uneori în cursul săptămânii, la Sfintele Liturghii oficiate la bisericile parohiale şi în mănăstiri. În al treilea rând, e necesar să înţelegem că cel mai mare lucru din viaţa omului este smerenia. În al patrulea rând, să ne străduim să avem taina rugăciunii, gândindu-ne la păcatele pe care le-am săvârşit şi iertând în acelaşi timp greşelile pe care alţii le-au făcut împotriva noastră. În ultimul rând, să nu uităm această preafrumoasă şi preacuprinzătoare rugăciune: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!»“.
După împărtăşirea credincioşilor cu Sfintele Taine, părintele egumen Proclu Găinuţă a rostit o alocuţiune pentru a marca însemnătatea zilei: „Această zi a fost, de 23 de ani de când slujesc la acest locaş monahal, cea mai frumoasă şi cea mai importantă. Schitul nostru încearcă să-şi împlinească misiunea pe care Dumnezeu i-a rânduit-o, aceea de a fi o candelă vie în acest ţinut, iar credincioşii care ne trec pragul să găsească o poartă deschisă şi o inimă caldă care să-i primească cu toată dragostea. Înaltpreasfinţia Voastră, noi v-am avut şi vă vom avea întotdeauna în inimile şi în sufletele noastre; numele Înaltpreasfinţiei Voastre a fost la loc de cinste şi în pomenirea sfintelor slujbe. N-am ezitat nici măcar o clipă în această situaţie. Preferăm mai bine să fim scoşi noi din această viaţă decât numele Înaltpreasfinţiei Voastre să fie scos din rânduiala sfintelor slujbe, aşa cum au rânduit Sfinţii Părinţi de sute şi mii de ani“.
Până în anul 1990, Schitul Boureni a fost închis, slujindu-se Sfânta Liturghie în biserică numai de ziua hramului, pe 21 mai. Schitul s-a redeschis în anul 1990, fiind dat în grija unor părinţi de la Mănăstirea Neamţ, iar din anul 1992 a fost încredinţat Mănăstirii Sihăstria. În prezent se fac unele înnoiri, cum ar fi un beci pentru iarnă şi un corp nou de chilii. Obştea schitului numără trei părinţi şi fraţi, conduşi de ieromonahul Proclu Găinuţă.