Liturghie săvârşită de Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

Mănăstirea Cotmeana din judeţul Argeş şi-a sărbătorit luni, 29 august 2011, cel de-al doilea hram închinat Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Mii de credincioşi au participat la Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, după cum ne informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.

Cu acest prilej, chiriarhul Eparhiei Argeşului şi Muscelului a adresat pelerinilor un cuvânt de învăţătură, prezentând într-un scurt rezumat viaţa şi activitatea Sfântului Ioan Botezătorul şi în mod deosebit însemnătatea sărbătorii pe care o cinstim astăzi. Înalt Preasfinţia Sa a mulţumit în final tuturor credincioşilor care iubesc biserica, şi în mod deosebit celor care participă cu multă evlavie la sfintele slujbe oficiate la Mănăstirea Cotmeana. "Noi vă mulţumim pentru dragostea cu care v-aţi îndreptat paşii, inima şi sufletul spre Biserica lui Hristos. V-am simţit dintotdeauna, dar şi azi mai ales, că nu veniţi la mănăstire cu indiferenţă; v-am observat sinceritatea cu care vă adresaţi înaintea Bunului Dumnezeu. De asemenea, am observat cu câtă evlavie vă închinaţi, mărturisind astfel credinţa în Sfânta Treime. Sunteţi modele pentru clerici, şi în mod deosebit pentru mine, care am avut de învăţat din cărţile de înaltă teologie şi din evlavia dumneavoastră", a spus Înalt Preasfinţia Sa. De asemenea, în timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit preot diaconul Constantin Daniel, pe seama Parohiei Căldăraru din Protoieria Costeşti, iar în final a fost oficiată slujba Parastasului pentru ctitorii acestui aşezământ monahal. Mănăstirea Cotmeana este considerată cea mai veche din Ţara Românească, având prima atestare documentară la 20 mai 1388, dată consemnată într-un hrisov din vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. Construită în prima sa formă de Radu I, domnitorul Ţării Româneşti, biserica mănăstirii a fost refăcută de Mircea cel Bătrân între anii 1387 şi 1389 şi restaurată în anul 1711 de domnitorul Constantin Brâncoveanu. După perioada regimului comunist, în anul 1990, cu grija şi binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Calinic, Mănăstirea Cotmeana a fost redeschisă, fiind aşezat ca stareţ al noii obşti monahale părintele Ioasaf Boiciuc. Lângă biserica veche conservată ca monument istoric au fost adăugate o biserică impunătoare, un complex de chilii, o trapeză şi gospodăria anexă. Astfel, Mănăstirea Cotmeana a devenit treptat un impunător complex mănăstiresc care atrage săptămânal mii de pelerini din ţară şi străinătate, aici fiind oficiată zilnic Sfânta Liturghie, iar miercurea şi vinerea, Taina Sfântului Maslu şi Moliftele Sfântului Vasile cel Mare. Altar de credinţă strămoşească, Mănăstirea Cotmeana dăinuie de peste 620 de ani, păstrând aprinsă candela credinţei creştine a poporului român ortodox.