Localităţile mici accesează cu dificultate fonduri europene
Majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale mici din ţară nu au specialişti pentru elaborarea de proiecte în baza cărora să poată accesa fonduri comunitare. În exerciţiul de finanţare 2014 - 2020, România beneficiază, la nivel național, de 33 miliarde de euro.
Dacă la nivelul ministerelor şi al celorlalte structuri centrale s-au pregătit deja planurile strategice pentru stabilirea direcţiilor de finanţare, ba chiar s-au deschis programe punctuale de finanţare, cum este cazul Ministerului Agriculturii, nu acelaşi lucru se întâmplă în localităţile mici, sărace, unde se simte acut lipsa investiţiilor în infrastructură. Vorbim aici despre cele 80% din comunele României, în care drumurile sunt presărate cu gropi sau n-au cunoscut niciodată asfaltul, şcolile, grădiniţele şi dispensarele au toaleta în fundul curţii, iar locurile de muncă lipsesc cu desăvârşire, după cum relevă o analiză realizată de Mediafax.
Nu puţine sunt localităţile în care aleşii locali n-au cunoştinţe de administraţie publică, primăriile sunt declarate în faliment, iar comunităţile sunt alcătuite din persoane cu posibilităţi de trai reduse. În multe cazuri, administraţia locală abia dacă numără zece angajaţi, din care nici jumătate n-au nici studii superioare, nici cursuri de expert în achiziţii publice, fonduri europene ori management de proiect. La acestea se adaugă faptul că salariile sunt nemotivante, în schimb răspunderea şi cererea de muncă sunt peste nivelul de pregătire.
Stadiul absorbţiei fondurilor europene în exerciţiul de finanţare 2007-2013, pe fonduri structurale, se prezintă în felul următor: alocarea totală s-a ridicat la 19.057.658.140 euro, din care avansul încasat de la Comisia Europeană (CE) a fost de 2.105.874.015 euro, fiind transmise către CE cheltuieli de 14.614.605.868 euro, ceea ce a dus la rambursări de la Comisie de 13.049.712.895 euro, cu o rată a încasărilor în avans de la CE de 79,52%, ceea ce a dus, în fapt, la o rată efectivă de absorbţie de 68,47%, spune Ioana Pâslaru, expert în comunicare, în cadrul Unităţii de Comunicare Publică şi Informare privind Instrumentele Structurale din Ministerul Fondurilor Europene. Harta fondurilor europene din exerciţiul de finanţare încheiat, 2007-2013, finalizat efectiv la sfârșitul lunii iunie 2016, demonstrează că au reuşit să acceseze banii europeni acele primării şi consilii judeţene care au apelat la firme specializate pentru a-şi întocmi strategiile de dezvoltare sau care au angajat specialişti pe care i-au plătit motivant.
De exemplu, Consiliul Judeţean Cluj are o Direcţie de Dezvoltare Locală cu 10 specialişti angajaţi, cu atribuţii în întocmirea strategiilor şi a planurilor de dezvoltare, identificarea liniilor de finanţare, scrierea proiectelor şi implementarea acestora. „În cadrul acestui serviciu îşi desfăşoară activitatea 10 persoane (funcţionari publici şi personal contractual), certificate în domeniile management de proiect, scriere propuneri de finanţare pentru accesarea fondurilor nerambursabile, elaborarea strategiilor şi a planurilor de dezvoltare, fie urmare a cursurilor universitare, post-universitare şi a cursurilor de specializare/ perfecţionare absolvite”, a transmis conducerea Consiliului Judeţean Cluj, printr-o adresă semnată de preşedintele instituţiei, Alin Tişe.
O radiografie a nivelului de profesionalizare a administraţiei în materie de acces fonduri comunitare arată însă că puţine sunt instituţiile publice în care se poate vorbi despre echipe de specialişti, care să scrie, să implementeze şi să monitorizeze, la nivel local, proiecte de anvergură, strategice, care să nu sufere corecţii şi să reprezinte adevărate exemple de bune practici.