Locaşuri de închinare în haină de sărbătoare

Astăzi, de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, mai multe locaşuri de închinare din Mitropolia Olteniei îşi vor primi credincioşii la ceas de prăznuire. Între acestea, două locuri cu iubitorii de rugăciune descoperă ca în fiecare an locuri binecuvântate, cu străvechi rădăcini istorice, în care vor aduce mulţumire ­lui Dumnezeu şi laudă celor doi verhovnici.

Aşezată pe strada cu acelaşi nume, Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Cetatea Băniei îşi deschide larg porţile, în fiecare an, pe data de 29 iunie, pentru a-i primi pe credincioşii veniţi din toate colţurile oraşului. Bucuria duhovnicească este sporită de fiecare dată prin programul liturgic, pregătit de părinţii slujitori de aici. Astfel, sfintele slujbe au început de aseară prin Vecernia unită cu Litia, continuând astăzi cu Utrenia şi Sfânta Liturghie.

Ctitorită de boierul Matei Brânzan

Biserica „Sfinţii Apostoli” se numără printre cele mai vechi locaşuri de închinare ale oraşului Craiova. Istoria atestă ridicarea ei în preajma anilor 1781-1784, prin strădania preotului Hristea, primul slujitor, şi a boierului Matei Brânzan. După finalizarea lucrărilor a fost închinată Episcopiei de Râmnic și transformată în metoh. Documentele spun că, după închinare, Popa Hristea a îmbrăcat schima monahală sub numele de Hariton, lăsându-şi întreaga avere bisericii.

În decursul timpului a trecut prin mai multe reparaţii. Astfel, în urma cutremurului din anul 1838, turla principală din zid a fost înlocuită cu una din scândură. De asemenea, vechea clopotniţă din zid a fost înlocuită cu una de lemn. Mai trebuie ştiut că în „chiliile bisericii Sfinţii Apostoli s-a adepostit multă vreme o şcoală primară tutelată de negustorul Crăciun Ioanovici” (cf. prof. Nicolae Gh. Dinculescu, „Bisericile Craiovei. Un capitol din trecutul oraşului”, Ed. Revistei Oltenia, Craiova, f.a., p. 54), aflată în evidenţa şi sub coordonarea Eforiei Naționale a Şcoalelor. Foarte mult timp, sfântul locaş a fost cunoscut sub numele de Biserica „Popii Hristea”, a cărui memorie a fost păstrată de credincioși pentru dăruirea cu care a slujit acest sfânt locaș. Numele său a fost luat şi de mahalaua pe care se afla biserica, pe atunci situată în Târgul de Afară.

Biserica Sfinţilor Apostoli de pe Calea Eroilor

Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fost târnosită la data de 7 noiembrie 1937, „din dorinţa târgujienilor de a închina biserică eroilor jertfiţi pe întinsul ţării spre a ne da o Românie întregită”. Această năzuinţă era însă mai veche, din 1922. După mai multe încercări nereuşite de a pune în practică îndrăzneţul plan, Dumnezeu a rânduit ca mai multe credincioase cu inimă mare, membre în Liga Naţională a Femeilor Gorjene, să adune fondurile necesare pentru demararea construcţiei. Un rol foarte important în acest sens l-a avut Aretina Tătărăscu, soţia cunoscutului om politic Gheor­ghe Tătărăscu. Lucrările au fost finalizate în anul 1936, forma sfântului locaş fiind una inedită, după modelul Mausoleului de la Mărăşeşti. A fost o adevărată desfăşurare de forţe, arhitecţi, ingineri, pictori cu renume, cu toţii punând umărul la zidirea maiestuoasei bazilici.

Poziţionarea sfântului locaş pe Axa Brâncuşi are un rol extrem de important, chiar dacă de multe ori a fost contestată. Marele scuptor a participat personal la sfinţirea bisericii, legându-se sufleteşte de acest loc pe care, din proprie iniţiativă, l-a ales pentru a centra spaţial cele trei lucrări ale sale. Această prezenţă „sacramentală” în plasticitatea creaţiei brâncuşiene a fost comentată în timp de numeroşi specialişti. Iată ce spune în acest sens cunoscutul brâncuşiolog Ion Pogorilovschi: „Biserica «Sfinţii Apostoli» ne apare în mediul în care s-a extins deliberat Capodopera, elementul cel mai potrivit să amâne o vreme (ca să o individualizeze astfel) vederea Coloanei fără Sfârşit, locaşul creştin pregătind, totodată, în felul său, receptarea stâlpului brâncuşian, întrucât el reprezintă în economia Tripticului, componenta cu netă trimitere emoţională la sacralitate şi transcendenţă, note calitative, aparţinând în special bisericii. Ideea înlăturării de pe Ax a bisericii… credem că ar tulbura premisele originare ale imaginării acestei creaţii de către artist, raţiunile ei ekistice şi statutul cosmic. Căci, în regimul cel mai înalt al receptării sensibile, Memorialul lui Brâncuşi consonează sublim cu Osia Lumii şi direcţiile cardinale, înbucându-se dulghereşte în rosturile marii arhitecturi a universului - şi o face deodată cu biserica pe care a integrat-o fără agresiune şi fără a se simţi în mod flagrant agresat. Este cert că Brâncuşi a voit ca linia căii sale sacre să taie oraşul, prin inima lui, iar inima unei cetăţi, centrul său spiritual este marcat, prin tradiţie, de edificiul locaşului de cult” („Sindromul drobului de sare”, articol publicat în revista „Brâncuşi”, nr. 2/1995).

Biserica „Sfinţii Apostoli” din Râmnic şi Caracal

Tot astăzi îşi serbează hramul şi bisericile închinate Sfinţilor Apostoli din Râmnicu Vâlcea şi Caracal. Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Râmnicu Vâlcea a fost construită în perioada 1990-2002. Slujba de sfinţire a avut loc la data de 29 iunie 2002. În oraşul Caracal, sfântul locaş închinat celor doi Apostoli a fost zidit între anii 1923 şi 1934, după proiectul cunoscutului arhitect Iulius Mariani.