Manifestări cultural-religioase în Protopopiatul Sascut

Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, a sfinţit duminică, 21 iulie 2013, Aşezământul social-filantropic „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din parohia Podu Turcului 2, Protopopiatul Sascut. Ierarhul a participat în aceeaşi zi la o serie de manifestări culturale în localitatea Glăvăneşti.

 

În Protopopiatul Sascut au avut loc duminică, 21 iulie, două evenimente cultural-religioase, în prezenţa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul. După săvârşirea Sfintei Liturghii din parohia Podu Turcului 2, Preasfinţia Sa a oferit părintelui Dorin Albu Moise rangul de iconom stavrofor. În după-amiaza zilei de duminică, PS Ioachim Băcăuanul a fost prezent la manifestările prilejuite de serbarea a 585 de ani de la prima atestare a comunei Glăvăneşti. Cu acest prilej, a fost lansată Monografia comunei Glăvăneşti, scrisă de prof. dr. Dorinel Ichim şi de ing. Popa Constantin. După cum ne-a relatat pr. Constantin Gherasim, inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, PS Ioachim Băcăuanul a vorbit despre satul românesc şi valorile sale perene, despre tradiţiile noastre ortodoxe, remarcând faptul că la Glăvăneşti se păstrează nealterată credinţa strămoşească, apreciind modul în care autorităţile locale şi Biserica conlucrează spre binele comunităţii. „Am ţinut ca, împreună cu sătenii din Glăvăneşti, să marcăm împlinirea celor 585 de ani de atestare documentară a două dintre satele cumunei printr-un popas cultural religios. Prin aceasta am vrut să ne amintim trecutul glorios al acestor sate, binecuvântate de Dumnezeu, dar şi să trezim în conştiinţa generaţiilor care vin după noi dorinţa de a duce mai departe mesajul satelor, al tradiţiilor acestora, al credinţei care a revigorat spiritual, duhovniceşte, atâtea veacuri, pe moşii şi strămoşii lor“, a remarcat Preasfinţia Sa. Lansarea monografiei a fost urmată de acordarea mai multor distincţii de vrednicie personalităţilor şi autorităţilor din comuna Glăvăneşti. Satele Glăvăneşti şi Frumuşelu sunt atestate printr-un document emis în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, când Glăvăneştiul se numea Sănăteşti (după numele moşierului din zonă). Numele Glăvăneşti a apărut abia din anul 1528. La 24 iulie 1428 se consemna astfel: „Dania celor trei sate făcută lui Sinata şi fraţilor săi, Toader şi Berea: unul pe Zeletin, unde avea el casă, altul pe Frumuşel, unde a fost Dragoş, şi celălalt pe Tutova, unde era cneaz Ciorsac“.