Marcu 13, 9-13 (Avertizarea apostolilor)
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Luați seama la voi înșivă. Că vă vor da în adunări și veți fi bătuți în sinagogi și veți sta înaintea stăpânitorilor și a împăraților, pentru Mine, spre mărturie lor. Însă mai întâi Evanghelia trebuie să se propovăduiască la toate neamurile. Iar când vă vor duce ca să vă dea în mâna stăpânitorilor, nu vă îngrijiți dinainte ce veți vorbi, căci veți grăi ceea ce se va da vouă în ceasul acela. Căci nu voi sunteți cei care veți vorbi, ci Duhul Sfânt. Și va da frate pe frate la moarte și tată pe fiu și copiii se vor răzvrăti împotriva părinților și îi vor ucide. Și veți fi urâți de toți pentru numele Meu; iar cel ce va răbda până la sfârșit, acela se va mântui.”
Ia aminte de tine însuți!
Sfântul Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, Omilia a III-a la cuvintele: „Ia aminte de tine însuți”, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (2009), vol. 1, pp. 77-78
„Nu înceta deci de a te cerceta pe tine însuți, ca să vezi dacă viața ta merge după poruncile Domnului, dar nici nu te uita în jur la ceilalți oameni, ca să vezi dacă ai putea găsi vreo pată la cineva, așa cum a făcut fariseul acela grav și îngâmfat, care stătea și-și dădea dreptate, iar pe vameș îl defăima, ci cercetează-te necontenit pe tine însuți să vezi dacă nu cumva ai păcătuit cu gândul, dacă nu cumva limba a alunecat, luând-o înaintea minții, dacă nu cumva ai săvârșit cu mâinile ceva nesocotit. De vei găsi în viața ta multe păcate - și vei găsi negreșit, că ești om -, spune ca vameșul: Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosul (Luca 18, 13). Așadar, «ia aminte de tine însuți!» Aceste cuvinte îți vor fi de folos și dacă ai o stare înfloritoare și strălucită, iar viața ta curge fără de piedică. Ele îți vor fi un bun sfătuitor; îți vor aduce aminte de nestatornicia lucrurilor omenești. Iar dacă ești strâmtorat de nenorociri, cuvintele acestea îți vor răsuna la timp în inima ta. Ele te vor face să nu te înalți cu îngâmfare mândrindu-te fără margini, dar nici să cazi, de deznădejde, în mare descurajare. Te mândrești cu bogăția? Te lauzi cu strămoșii? Te fălești cu patria, cu frumusețea trupului și cu cinstea ce ți-o dau oamenii? «Ia aminte de tine însuți», că ești muritor! Pământ ești și în pământ te vei întoarce (Facerea 3, 19). Privește la cei care înaintea ta s-au bucurat de aceeași viață strălucită! Unde sunt cei învestiți cu înalte demnități politice? Unde sunt retorii cei neîntrecuți? Unde sunt cei care organizau și subvenționau serbările populare? Unde sunt străluciții crescători de cai de curse, generalii, satrapii, tiranii? Nu sunt toți pulbere? Nu sunt toți basm? (...) Uită-te în morminte și deosebește, dacă poți, cine e sluga și cine e stăpânul, cine e săracul și cine e bogatul! Deosebește, de-ți stă în putere, pe întemnițat de împărat, pe cel puternic de cel neputincios, pe cel frumos de cel urât! Dar dacă ai să-ți amintești de firea ta omenească, n-ai să te mândrești nicicând, ci ai să-ți aduci aminte de tine însuți, dacă «iei aminte de tine însuți».”
(Pr. Narcis Stupcanu)