Mărturii de artă şi cultură ortodoxă

Săptămâna trecută s-a deschis la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" (Sala "Gheorghe Focşa") expoziţia "Mărturii de artă şi cultură ortodoxă din Arhiepiscopia Tomisului", eveniment organizat în colaborare cu Arhiepiscopia Tomisului. Expoziţia va putea fi vizitată până pe data de 13 noiembrie, de miercuri până duminică, între orele 11:00 şi 18:00.

La vernisaj au fost prezenţi IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Vasile Timiş, secretar de stat al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, arhim. Andrei Tudor, stareţul Mănăstirii Dervent, prof. acad. Răzvan Teodorescu şi Sorin Duicu. Întâlnirea a fost moderată de Paula Popoiu, director al Muzeului Satului. "Biserica - centru de spiritualitate al satului" Expoziţia face parte din programul "Biserica - centru de spiritualitate al satului", fiind dedicată spaţiului dobrogean. În cadrul acestui program, iniţiat de Muzeul Satului, au mai avut loc, anul trecut, alte două expoziţii cu obiecte provenite din Mitropolia Moldovei şi Episcopia Covasnei şi Harghitei şi se intenţionează organizarea unei alte expoziţii pentru zonele Oltenia şi Teleorman, anul viitor. Vizitatorii vor putea admira icoane, cărţi cu ferecătură de argint, obiecte de cult din metale preţioase, componente pictate ale iconostasului mare, sculptură în lemn, textile pictate şi ţesute, toate cuprinse într-un catalog pregătit de muzeu sub coordonarea lui Sorin Duicu. Acesta consideră că expoziţia ar trebui să se transforme într-un "muzeu al eparhiei de sine stătător" în care să fie adunat "patrimoniul rar". Din 54 de localităţi nu s-a reuşit colectarea de piese decât din 24, celelalte "erau de dus la doctor". Patrimoniul expoziţional respectă realitatea istorică şi se raportează la componenta teritorială. Dobrogea se defineşte ca unul dintre teritoriile cele mai supuse vicisitudinilor istoriei. Mutările, dislocările etnice, campaniile de colonizare au jucat un rol important, cu repercusiuni grave asupra construirii bisericilor şi a dotării lor. De-a lungul timpului, pe vatra sud-dobrogeană dintre Dunăre şi Marea Neagră, s-au succedat civilizaţii de o mare importanţă pentru etnogeneza românilor. Aici s-au suprapus civilizaţia veche geto-dacă, civilizaţia romano-bizantină şi cea greacă. În 1417, Mircea cel Bătrân este învins de armatele sultanului Mahomed I şi Dobrogea cade sub stăpânire turcească până în anul 1878. Când una dintre cele trei cruci de leac de la Mănăstirea Dervent (al cărui nume înseamnă în turceşte "vad" sau "loc de trecere") a fost distrusă de către turci, se consideră că a fost momentul prevestirii eliberării. Peste un an, turcii au fost învinşi şi Dobrogea eliberată. Datorită acestor tulburări, procentajul etnic a fluctuat, acesta fiind compus în special din români, turco-tătari, greci, bulgari, ruso-lipoveni, nemţi, evrei sau armeni. "Dobrogea, leagănul creştinismului românesc" IPS Teodosie a precizat: "Acolo a început plămădirea poporului român. Dobrogea este leagănul formării poporului român şi al creştinismului românesc. Înainte s-a pregătit trupul ţării şi când a venit Hristos prin Sfântul Apostol Andrei, acest popor a primit sufletul". IPS Teodosie a numit zona peşterii Sfântului Andrei "Betleemul românesc", locul unde se găsesc cele mai vechi vestigii din Europa şi chiar din lume, după Ierihon. Dobrogea "este presărată de locuri sfinte, toate cetăţile sunt mărturii şi urme ale basilicilor construite, iar în toate peşterile şi grotele sunt urme de vieţuire şi nevoinţă din cele mai vechi timpuri", a spus pr. Andrei Tudor. În această provincie, numărul creştinilor martirizaţi în cursul persecuţiei împăratului Diocleţian, în jurul anului 300, este foarte ridicat. Dintre aceştia îi amintim pe: Chiril, Chindeas şi Tasius la Axiopolis (azi Cernavodă), Macrobiu, Gordian, Heli, Lucian, Zotic şi Valerian, fraţii Argeu, Narcis şi Marcelin, la Tomis (azi Constanţa). În alocuţiunea sa, Vasile Timiş a menţionat că Muzeul Satului este cel mai vizitat din România şi unul dintre cele mai vizitate din Europa, cu cifra-record de peste 300.000 de vizitatori anul trecut. Din punctul său de vedere, Dobrogea este un "spaţiu multicultural şi multireligios", căruia i se potriveşte sintagma "unitate în diversitate". S-a referit, de asemenea, şi la "implicaţiile pe care le-au avut educaţia şi experienţa religioasă în spaţiul românesc, şi nu numai, mai ales în cel european, în ansamblul său". Mai mult, "şcoala a început în tinda bisericii", iar Biserica s-a constituit "ca un altar al educaţiei româneşti". Vasile Timiş a amintit şi de Complexul Basarabi din Dobrogea, ce ar trebui inclus pe lista UNESCO a monumentelor protejate, despre care Răzvan Teodorescu consideră că acolo "se întâlneşte viaţa monahală ortodoxă din sec. al X-lea cu ecouri ale stepei pecenegilor care au lăsat urme, cu ecouri ale scandinavilor care şi-au lăsat numele în ruine, faimoşi vikingi care coborau din Scandinavia către Bizanţ". Răzvan Teodorescu numeşte zona dobrogeană ca "pământ al întâlnirilor spirituale". Un muzeu-ambasador al ortodoxismului Muzeul Satului este "un loc de pelerinaj pentru cei care iubesc frumosul, dar şi pentru cei care iubesc dreapta credinţă ortodoxă, dar şi un bun ambasador al ortodoxismului", după cum mărturiseşte Paula Popoiu. În plus, Paula Popoiu crede că Dobrogea este "model de convieţuire şi de înţelegere între multe etnii şi confesiuni ce ar putea să servească întregii Europe. Este prima vatră a creştinismului, unde călcăm pe urmele strămoşilor, pe urmele sfinţilor noştri". Întrebată fiind ce reprezintă această expoziţie pentru satul din centrul oraşului, directoarea muzeului a răspuns că este vorba de "o colaborare cu Biserica pe care un muzeu ca acela al satului nu poate să nu o aibă, pentru că noi suntem singurul muzeu din ţară care are cinci biserici". Pe de altă parte, din punctul de vedere al directorului muzeului, acest fel de expoziţii oferă răspuns la întrebarea: "Ce înseamnă ortodoxismul în cadrul creştinismului?", iar Muzeul Satului, care este cel mai vizitat din ţară, îi poate lămuri pe cei de altă credinţă ce înseamnă icoana, un obiect de cult atât de important pentru noi, ortodocşii. Şi asta deoarece sunt multe icoane, care fie au fost folosite în cadrul cultului şi s-au afumat sau au suferit degradări, fie au fost uitate prin nişte depozite. Astfel, Muzeul Satului a oferit "spitalul" său, un laborator de restaurare de icoane foarte bun. Aici a fost recondiţionată icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Dervent. "Mi se pare firesc ca având un laborator atât de bun să ajutăm la menţinerea acestui patrimoniu deosebit care este patrimoniul eclezial", a conchis Paula Popoiu. Cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la înfiinţarea Muzeului Satului, IPS Teodosie şi arhim. Andrei Tudor au primit din partea conducerii medalia celor doi ctitori, Dimitrie Gusti şi Gheorghe Focşa. A fost prezentă şi Corala "Armonia", care, pe lângă o serie de alte cântări, a interpretat colindul Sfântului Andrei, iar soprana Felicia Filip a cântat "Tatăl Nostru".