Măsuri de protecţie în caz de cutremur

Un articol de: Oana Nistor - 05 Martie 2019

Ieri s-au împlinit 42 de ani de la cutremurul care a produs cele mai mari pagube pe teritoriul României: 1.578 de morţi, foarte mulţi răniţi şi zeci de mii de locuinţe distruse. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a organizat, în colaborare cu mai multe instituţii ale statului, o serie de evenimente dedicate conştientizării riscului seismic. În ceea ce priveşte pagubele, clădirile vulnerabile şi efectele unui eventual cutremur în România similar celui din 4 martie 1977, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România a avertizat că aproximativ 850.000 de locuinţe ar putea fi afectate.

Sub egida „O zi despre cutremure: perspective de reducere a riscului seismic”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a organizat ieri, 4 martie, la 42 de ani distanţă de la cutremurul care „a produs cele mai mari pagube pe teritoriul ţării noastre”, o serie de evenimente dedicate conştientizării şi promovării măsurilor concrete de reducere a riscului seismic din România. „Nu dorim ca acea zi să fie uitată, dar la fel de mult nu dorim ca ea să se repete”, precizează reprezentanţii INFP.

La Academia Română a fost organizat simpozionul „Cutremurele vrâncene; o provocare pentru geoştiinţe şi societate”, iar la Biblioteca Naţională s-a desfăşurat evenimentul „Vorbim deschis despre cutremure - iniţiative pentru reducerea riscului seismic”, care a cuprins, între alte manifestări, şi o Expoziţie Mobilă despre Cutremure (MOBEE) a INFP, Caravana „Fii pregătit” a DSU şi trei tururi ghidate gratuite ce au spus „povestea efectelor cutremurelor majore asupra Bucureştilor, dar şi a contextului actual: de ce sunt atâtea clădiri vulnerabile seismic şi care sunt perspectivele de îmbunătăţire a situaţiei”.

În ceea ce priveşte pagubele, clădirile vulnerabile şi efectele unui eventual cutremur în România similar celui din 4 martie 1977, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România a avertizat că aproximativ 850.000 de locuinţe ar putea fi afectate, ceeea ce reprezintă peste 10% din fondul locativ, iar pagubele materiale s-ar situa între 3,8 şi 6,6 miliarde de euro. Din valoarea totală a pagubelor materiale, cele aferente locuinţelor asigurate ar reprezenta circa 1,5 miliarde de euro, după cum precizează comunicatul asociaţiei, citat de Mediafax. În prezent, doar 19% din cele 8,9 milioane de locuinţe din România au o poliţă obligatorie de asigurare împotriva dezastrelor (PAD), iar 16% au şi o asigurare facultativă, „rezultând, astfel, o lipsă majoră de protecţie prin asigurare în cazul locuinţelor, ce poate ajunge, în cazul unui dezastru, chiar şi la 5 miliarde de euro, sumă reprezentând daune neacoperite prin poliţe de asigurare”.

Cum ne protejăm în caz de cutremur

Pe platforma naţională de pregătire pentru situaţii de urgenţă - www.fiipregatit.ro - există mai multe ghiduri întocmite de specialişti ce pot fi accesate de populaţie. Astfel, potrivit acestora, ar trebui să avem pregătit un rucsac pentru situaţii de urgenţă care să conţină obiecte necesare supravieţuirii timp de 3-5 zile: apă, medicamente şi alimente neperisabile, precum şi lanternă, baterii şi aparat de radio.

În timpul cutremurului, dacă ne aflăm în interiorul unei clădiri trebuie să rămânem pe loc, să evităm scările, liftul şi balcoanele. Ne vom adăposti sub o masă, un birou, o piesă solidă de mobilier sau lângă un perete interior, departe de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobile înalte, aparate de iluminat. Dacă sunteţi în lift în timpul producerii cutremurului, apăsaţi butonul de urgenţă, iar când liftul se opreşte, ieşiţi cât mai repede posibil din lift şi adăpostiţi-vă într-un loc sigur. Dacă sunteţi în exteriorul clădirii, adăpos­tiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi, staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute. Dacă seismul v-a surprins într-un vehicul, este recomandat să rămâneţi în autoturism, iar ulterior să opriţi într-un loc sigur, departe de poduri, viaducte şi imo­bile şi să aşteptaţi echipele de intervenţie.