Mica Unire aniversată la Academia Română

Academia Română a organizat vineri, 22 ianuarie, o sesiune aniversară dedicată împlinirii a 157 de ani de la Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859. La eveniment a participat și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a transmis mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Activităţi ale slujitorilor Bisericii pentru Unirea Principatelor Române”.

La fel ca în fiecare an, forul suprem academic din țara noastră, Academia Română, a marcat printr-o sesiune festivă evenimentul istoric al Unirii Principatelor Române din anul 1859, precum și persoanele care au lucrat la împlinirea acestui ideal.

Sesiunea aniversară de ieri a fost deschisă de academicianul Ionel-Valentin Vlad, președintele Academiei Române, care a spus că Mica Unire a însemnat începutul modernizării statului român. „Prin Unirea de la 24 ianuarie 1859 se împlinea o parte a unui ideal la care aspirase de secole poporul român. Acest act apare ca un rezultat firesc al dezvoltării treptate a conștiinței de origine, de credință și de limbă a tuturor românilor. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza pe tronurile de la Iași și București, începea în istoria țării o epocă de realizări profunde în toate domeniile, înfăptuiri fără de care nu ar fi putut fi posibile celelalte acte mari ale românilor: Independența de la 1877 și Marea Unire din 1918. Toate domeniile vieții economice, militare, politice, institu­țio­nale, administrative și culturale s-au bucurat de atenția domnitorului Cuza și a colaboratorilor săi apropiați. Alexandru Ioan Cuza a reușit să fie nu numai domnul Unirii, dar și al reformelor, așa cum îi urase sfetnicul său apropiat, Mihail Kogălniceanu”, a spus președintele Academiei Române.

Academicianul Răzvan Theodorescu a spus, în continuare, că Unirea românilor din Țara Românească și Moldova a fost un eveniment evolutiv, ale cărui începuturi se pot identifica în perioada medievală. „Pentru istoricul ci­vi­li­za­ției românești este limpede faptul că trăsătura definitorie a primei noastre modernități, în contextul Europei Est-Centrale și de Sud-Est, a fost statalitatea. În condițiile autonomiei din epoca turcocrației, de la a doua jumătate a veacului al XVI-lea până dincolo de 1800, ea a însemnat păstrarea dem­ni­tății voievodale și a însemnelor acesteia, a tradițiilor dinastice, a Bisericii și a celei mai mari părți a rânduielilor economice și sociale din epoca independenței medievale din secolele XIV-XV. Cât despre împrejurarea că istoria noastră medievală și premodernă a înregistrat în cadrul acestei statalități pierdute de toți vecinii românilor, cu excepția Rusiei imperiale, cunoscuta împărțire a spațiului românofon nord-dunărean în state separate, ea a fost aceea care alături de conștiința originii comune a latinității carpato-dunărene va fi născut treptat marele proiect al unității româ­nești, cel mai însemnat din întreaga noastră devenire ca popor și națiune”, a explicat academicianul Răzvan Theodorescu.

La final, academicianul Dan Berindei a arătat că Unirea de la 1859 este un eveniment istoric din care poporul român are de învățat multe în ziua de astăzi. „Este o zi nemuritoare, pe care o sărbătorim de 157 de ani, este și o zi învă­ță­toa­re, când trebuie să ne întoarcem gândurile măcar pentru un nu­măr de clipe către un trecut când înaintași de-ai noștri au avut dragostea de patrie și de neam, dar și înțelepciunea de a realiza începuturile unui proces de reunificare națională înfruntând greutăți ce păreau insurmontabile, uneori chiar utopice. 24 ianuarie este o zi care ne învață, generație după generație, un comportament. Trebuie să ne impună nu numai respect, ci și dorința de a imita și egala. Este o zi care ne arată peste veac câtă forță poate ființa într-o națiune, în momente de mare cumpănă și ce consecințe pot avea faptele ei pentru destinul ei”, a spus academicianul.

Duminică, 24 ianuarie, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române. După Sfânta Liturghie, de la ora 12:00, va fi oficiat un Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act măreţ din istoria noastră naţională la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.