Micul catehism: Când se oficiază cele trei Sfinte Liturghii în Biserica Ortodoxă

Slujba Sfintei Liturghii se împarte în două părţi - Proscomidia şi Liturghia propriu-zisă. De asemenea, Liturghia propriu-zisă se împarte în două părţi: Liturghia catehumenilor sau a celor chemaţi şi Liturghia credincioşilor.

Prima parte a Liturghiei se numeşte a catehumenilor deoarece, în vechime, la această rânduială putea participa atât creştinii botezaţi, cât şi catehumenii, adică acele persoane care se pregăteau pentru a primi Taina Botezului, învăţând mai întâi adevărurile de credinţă creştină. Această parte începe cu binecuvântarea mare şi se sfârşeşte cu îndemnul preotului „Cei chemaţi ieşiţi!“, moment al slujbei când catehumenii (cei chemaţi să se boteze) trebuiau să părăsească biserica. Proscomidia (în greacă înseamnă a pune înainte, a oferi) este rânduiala pregătirii şi binecuvântării darurilor de pâine şi vin, materia pentru Sf. Jertfă, fiind parte integrantă a Sf. Liturghii, deşi are binecuvântare şi otpust proprii. Această rânduială se face în taină, în timpul slujbelor premergătoare Sf. Liturghii (Utrenia sau Ceasurile), înăuntrul Sf. Altar, la locul numit proscomidiar, care, la unele biserici mai mari, are chiar forma unei încăperi aparte, situată în stânga Sf. Altar. Proscomidia se numeşte astfel deoarece credincioşii aduc, ca daruri pentru Sfânta Liturghie, pâine sub formă de prescuri şi vin. Prescurile sunt pânişoare făcute din frământătură dospită, având formă rotundă sau formă de cruce. Conform rânduielii, sunt necesare cinci prescuri, care închipuie cele cinci pâini cu care Mântuitorul a săturat mulţimile în pustie. Prescurile aduse la Sf. Altar de credincioşi sunt însoţite, de obicei, de câte o lumânare aprinsă şi de un pomelnic, adică o foaie de hârtie pe care sunt scrise numele credincioşilor, vii şi adormiţi, care vor fi pomeniţi la Sf. Liturghie. Prescurile şi vinul aduse de credincioşi pentru Sf. Liturghie reprezintă întreaga fiinţă a creştinilor, pe care ei o aduc ca jertfă lui Dumenzeu, sub această formă. Potrivit liturgistului Nicolae Cabasila, pâinea şi vinul sunt hrana de bază a omului, pentru că ele întreţin viaţa trupească a omului, dar o şi simbolizează la modul cel mai potrivit.