Micul catehism: Cinstind sfintele moaşte, Îl cinstim şi pe Dumnezeu

Catehismul ortodox învaţă că, acordând cinstirea cuvenită sfinţilor care s-au înălţat cu sufletele în ceruri, urmăm exemplul Domnului care-i cinsteşte şi preţuieşte. Minunile săvârşite prin sfintele moaşte sunt manifestări ale iubirii lui Dumnezeu faţă de oameni prin osemintele sfinţilor Săi. Cinstind moaştele sfinţilor, creştinii ortodocşi cinstesc în primul rând puterea harului dumnezeiesc, care se manifestă prin sfintele moaşte. Unele sfinte moaşte păstrează culoarea gălbuie, emană miros plăcut şi revarsă sfântul mir. Altele se evidenţiază prin flexibilitatea mădularelor. În această stare se găsesc moaştele Sf. Spiridon de pe Insula Corfu. Deşi mai mult de o mie şi jumătate de ani stau într-o climă umedă şi călduroasă, ele şi-au păstrat moliciunea şi flexibilitatea mădularelor. Acest lucru se poate observa mai ales în timpul mutării lor într-o raclă specială, în care sunt puse pentru a fi duse într-un pelerinaj prin oraş.

Învăţătura despre cinstirea sfintelor moaşte a fost confirmată de Sinodul al VI-lea Ecumenic, care consideră moaştele sfinţilor drept izor de vindecare şi îi supune pedepsei pe cei care nu le cinstesc. „Domnul nostru Iisus Hristos, se spune în hotărârea sinodului, ne-a dăruit moaştele sfinţilor ca izvoare mântuitoare ce-şi revarsă binefacerea asupra celor slabi, în diferite moduri. Aşadar, cei care îndrăznesc să respingă moaştele mucenicilor despre care ştiu că sunt autentice şi adevărate se vor pedepsi: dacă sunt episcopi sau clerici - să fie caterisiţi, iar dacă sunt călugări sau mireni - să fie lipsiţi de împărtăşanie“. În cadrul lucrărilor ale aceluiaşi sinod ecumenic s-a hotărât ca moaştele să fie aşezate în biserici, după sfinţirea lor, iar nerespectarea acestei hotărâri este pedepsită prin caterisirea din rangul episcopal.