Micul catehism: Credinţa în Sfânta Treime - condiţie a participării la aducerea Jertfei euharistice

După ce rosteşte către credincioşi cuvintele: „Pace tuturor!“, rânduiala Sf. Liturghii prevede ca preotul slujitor să adreseze un alt îndemn: „Să ne iubim unii pe alţii, ca într-un gând să mărturisim“. Acest îndemn reproduce porunca dată de Mântuitorul Sf. Apostoli: „Poruncă nouă vă dau: Să vă iubiţi unul pe altul...“ (Ioan 13, 34). Prin aceste cuvinte se arată că iubirea este una din condiţiile participării cu vrednicie la aducerea Sf. Jertfe, lucru subliniat chiar de Mântuitorul Hristos: „dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi apoi, venind, adu darul tău“ (Matei 5, 23-24).

Ca expresie a împlinirii poruncii iubirii şi urmând exemplul, îndemnul Sf. Apostoli, creştinii din primele secole îşi dădeau unul altuia sărutarea păcii sau a iubirii. Datorită întreruperii slujbei şi a dezordinii la care se ajungea uşor la marile sărbători, când bisericile erau arhipline de credincoşi, s-a renunţat la acest rit, păstrându-se numai pentru preoţi, la Liturghia în sobor. Comuniunea dragostei, figurată prin actul simbolic al sărutării păcii, a fost înlocuită de comuniunea credinţei prin cuvânt, sub forma recitării Simbolului credinţei. În acest scop, vechea for-mulă „Să ne iubim unii pe alţii“ a primit o adaptare nouă prin adaosul „ca într-un gând să mărturisim“. Credincioşii răspund: „Pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh...”, mărturisind astfel că sunt în comuniune prin mărturisirea credinţei în Sfânta Treime.