Micul catehism: Explicarea Liturghiei credincioşilor (II)

În lucrarea „Despre Preoţie“, Sf. Ioan Gură de Aur subliniază cât de necesară este curăţia sufletească a celor ce se ating de Trupul Domnului: „Sufletul şi mâna celui care va atinge Trupul preacurat al lui Hristos, Dumnezeul nostru, trebuie să fie mai curate decât razele soarelui“. De aceea, preoţii slujitori cer cu stăruinţă prin cele două rugăciuni, citite în taină, ca Dumnezeu să le cureţe trupurile şi sufletele de păcate, pentru ca să în stare de nevinovăţie să aducă Jertfa nesângeroasă: „Cădem la Tine şi ne rugăm Ţie, Bunule şi Iubitorule de oameni, ca privind spre rugăciunea noastră, să curăţeşti sufletele şi trupurile noastre de toată necurăţia trupului şi a duhului şi să ne dai nouă să stăm nevinovaţi şi fără de osândă înaintea sfântului Tău jertfelnic“. De asemenea, tot în cea de-a doua rugăciune, ei se roagă şi pentru credincioşi, cuprinşi în cuvintele „cei ce se roagă împreună cu noi“, pentru a li se dărui desăvârşirea spirituală, spre a se împărtăşi cu vrednicie din Sfânta Jertfă: „Şi dăruieşte, Dumnezeule, şi celor ce se roagă împreună cu noi spor în viaţă, în credinţă şi în înţelegerea cea duhovonicească. Dă lor să-Ţi slujească totdeauna cu frică şi cu dragoste şi întru nevinovăţie şi fără osândă să se împărtăşească cu Sfintele Tale Taine şi să se învrednicească de cereasca Ta împărăţie“.

Toate rugăciunile citite în cadrul Sf. Liturghii, asemenea celor două rugăciuni citite în taină, vibrează de sentimentul şi mărturisirea insuficienţei spirituale a slujitorilor şi a celorlalţi participanţi la această mare slujbă a Bisericii. Sf. Liturghie este cea mai mare rugăciune a Bisericii, în cadrul căreia se urcă spiritual pe scara sfinţeniei, iar printr-o continuă şi progresivă smerenie şi pocăinţă, cuprinse în rugăciunile tainice, se ajunge la unirea deplină cu Dumnezeu, prin Sf. Împărtăşanie.