Micul catehism: Liturghia credincioşilor este partea cea mai importantă a Liturghiei creştine

Îndată după Liturghia catehumenilor, urmează Liturghia credincioşilor şi numeşte aşa pentru că, în vechime, nu puteau lua parte la săvârşirea ei decât credincioşii, adică creştinii care primiseră botezul şi care nu săvârşiseră păcate grele. Cei care trebuiau să se pocăiască pentru păcate ieşeau din biserică odată cu catehumenii. E cea mai sfântă parte a Liturghiei, fiindcă în timpul ei se săvârşeşte Sfânta Taină a Euharistiei. De aceea se mai numeşte şi Liturghia Euharistică sau propriu-zisă. Începe cu ectenia: „Câţi suntem credincioşi, iară şi iară cu pace Domnului să ne rugăm!“ şi ţine până la sfârşitul Liturghiei.

Partea cea mai importantă a acestei Sf. Liturghii îl formează ritualul Jertfei euharistice, săvârşit de preoţi, la care participă şi credincioşii prin răspunsuri, imne şi prin împărtăşire. Liturghia credincioşilor are trei părţi bine caracterizate prin scopul urmărit în fiecare dintre ele: ritualurile de pregătire spirituală şi materială de la începutul Liturghiei credincioşilor, în vederea Jertfei euharistice;rugăciunea Sfintei Jertfe şi ritualurile după anaforă, care formează partea de sfârşit a Liturghiei euharistice. Prima parte a Liturghiei credincioşilor se desfăşoară după concedierea catehumenilor şi până la dialogul care precede salutul sau binecuvântarea rostită de preot, prin formula din Epistola a II-a către Corinteni 13, 13: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu-Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi, cu toţi“. Ceremonialul acestei părţi este compus din rugăciuni şi acţiuni liturgice pregătitoare, în vederea aducerii Sfintei Jertfe. Momentele importante sunt reprezentate prin: rugăciunile pentru credincioşi; Intrarea cea mare şi Simbolul credinţei. Atmosfera de mister şi de supranatural în care se desfăşoară această sfântă slujbă se accentuează treptat, pe măsură ce ne apropiem de ritualul Jertfei euharistice, centrul Sf. Liturghii.