Micul catehism: Sfânta Liturghie este o actualizare a vieţii Domnului Hristos

În cadrul slujbei Sf. Liturghii, în timp ce credincioşii cântă imnul „Pe Tine Te lăudăm, pe Tine Te binecuvântăm...“, iar în sf. altar preotul rosteşte în taină rugăciunea „Încă aducem Ţie această slujbă cuvântătoare şi fără de sânge şi cerem şi ne rugăm şi la Tine cădem...”, are loc sfinţirea darurilor de pâine şi vin şi prefacerea lor în Sfântul Trup şi Sânge, prin puterea şi harul Sfântului Duh. Este momentul cel mai important din toată rânduiala Sf. Liturghii. Este momentul când cinstitele daruri devin „Sfintele Daruri“; este momentul când nişte simboluri ale firii omeneşti a Mântuitorului s-au prefăcut în însuşi Sfântul Trup şi Sfântul sânge al Domnului, păstrându-şi doar înfăţişarea văzută de pâine şi vin. De asemenea, este momentul când prezenţa Domnului Hristos nu mai este simbolică, ci devine reală, adevărată şi substanţială, căci prin sfinţire Darurile credincioşilor de jertfă se identifică cu materia jertfei de pe cruce.

Sfinţirea şi prefacerea Darurilor este momentul din rânduiala Sf. Liturghii în care pomenirea şi comemorarea Mântuitorului se transformă din simbol în realitate efectivă, iar slujba Sf. Liturghii devine o prezentare a faptului istoric de pe Golgota, o actualizare a prezenţei Domnului Hristos Cel jertfit, în mijlocul credincioşilor Săi. Se cuvine precizat că nu tot ceea ce este pe sf. disc se preface în Sfântul Trup, ci doar Sf. Agneţ; restul pâinii, adică miridele aduse pentru sfinţi şi pentru credincioşi (vii şi adormiţi), se împărtăşesc de sfinţirea pe care o primesc de la Sfântul Trup, lângă care sunt aşezate. După ce are loc sfinţirea Darurilor, preotul citeşte în taină rugăciunea de mijlocire generală pentru întreaga Biserică.