„Mihai Eminescu a fost cel care ne-a scos din mediocritate“
În contextul comemorării marelui poet Mihai Eminescu, de la a cărui naştere se împlinesc mâine 164 de ani, Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi, prin profesorul documentarist Alina Rusu, a organizat ieri, 13 ianuarie 2014, activitatea „În umbra versului eminescian“. Invitatul manifestării, ce a avut loc în cadrul parteneriatului „Armata, Şcoala şi Biserica, pilonii conştiinţei specificului naţional“, încheiat între Centrul de Documentare al liceului ieşean şi Sectorul învăţământ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, a fost preşedintele filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, Cassian Maria Spiridon - poet, eseist şi redactor-şef al revistelor „Convorbiri literare“ şi „Poezia“.
Elevii şi cadrele didactice ale Colegiului Tehnic de Transporturi şi Construcţii din Iaşi au avut posibilitatea ieri, 13 ianuarie, să interacţioneze şi să-i adreseze întrebări preşedintelui filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, Cassian Maria Spiridon, în cadrul întâlnirii „În umbra versului eminescian“, organizată în cadrul proiectului „Armata, Şcoala şi Biserica, pilonii conştiinţei specificului naţional“. Manifestarea a avut loc sub forma unui dialog deschis, între invitat, cadrele didactice şi elevii prezenţi.
„Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de «Mioriţa», de «Meşterul Manole», de «Tinereţe fără de bătrâneţe şi viaţă fără de moarte» şi alături chiar de poemul lui, «Luceafărul». După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului înainte ca Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire; este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, ca Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt cu toţii eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi“, a spus invitatul în prima parte a întâlnirii.
„Eminescu a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului“
Un subiect interesant dezbătut la întâlnirea de ieri de la colegiul ieşean a fost „Eminescu şi religia“. Redăm în continuare afirmaţiile domnului Cassian Maria Spiridon cu privire la acest lucru: „Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea «Sfinţii Trei Ierarhi» din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi fost contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba“.
Tot în cadrul activităţii, profesorul documentarist Alina Rusu a subliniat şi alte aspecte care ţineau de viaţa religioasă a marelui poet, declarând că legătura dintre Biserica Ortodoxă şi neamul românesc era considerată de către Mihai Eminescu a fi fundamentală pentru dăinuirea în istorie a poporului din care şi el făcea parte.
„Rolul pe care Biserica l-a avut în dezvoltarea culturii şi identităţii naţionale este incontestabil în viziunea lui Eminescu, dovadă fiind afirmaţia acestuia, anume că «istoria omenirii este desfăşurarea cugetării lui Dumnezeu. Nu se mişca un fir de păr din capul nostru fără ştirea lui Dumnezeu…». De asemenea, cercetătorul Nae Georgescu vorbeşte într-unul din studiile sale despre un episod mai puţin cunoscut din viaţa lui Eminescu, care, la rândul lui, atestă trăirea în comuniune creştină a poetului şi primirea Sfintelor Taine. Este vorba de anul 1886, când Eminescu se afla la Mănăstirea Neamţ de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil, unde marele poet a cerut să fie spovedit şi împărtăşit de preot. Consemnarea preotului referitoare la acest moment a fost făcută cunoscută de către profesorul Paul Miron şi citată de Nae Georgescu. Iată ce scria la vremea respectivă preotul: «Pe ziua de Sfinţii Voievozi în anul 1886 m-au chemat la M-rea Neamţu, la bolniţa, şi l-am spovedit şi l-am împărtăşit pe poetul M. Eminescu. Şi au fost acolo Ion Gheorghiţă, din Crăcăoani, care acum este primar. Iar Mihai Eminescu era limpede la minte, numai tare posac şi trist. Şi mi-au sărutat mâna şi mi-au spus: Părinte, să mă îngropaţi la ţărmurile mării şi să fie într-o mănăstire de maici, şi să ascult în fiecare seară ca la Agafton cum cântă Lumina lina. Iar a doua zi…» Aici textul se întrerupe pentru că pagina următoare a cărţii de rugăciuni pe care îşi făcuse însemnarea preotul s-a pierdut“, a subliniat prof. documentarist Alina Rusu.
La final, toţi cei prezenţi au primit din partea invitatului o antologie a poeziei de dragoste a Grupului de la Rarău, din care face parte şi Cassian Maria Spiridon, precum şi ultimele numere din revista „Convorbiri literare“.
Următoarea activitate din cadrul proiectului educativ „Armata, Şcoala şi Biserica, pilonii conştiinţei specificului naţional“ va avea loc în data de 27 februarie 2014, invitat fiind preotul militar Adrian Morţun, de la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt“ din Iaşi.