Milostenia, poartă a raiului

„Cum îl va chema?“ „Constantin… ca pe tăticul lui“, răspunde mama, cu un zâmbet nostalgic. Tăticul lui a murit de curând, în urma exploziei unui proiectil din al Doilea Război Mondial, găsit aiurea prin sat. Mama tace. Ar vrea sa uite. Ar vrea, când deschide uşa, să-l vadă venind pe cărarea îngustă…

Portiţa s-a deschis cu greu… Dincolo de ea, o cale îngustă de acces spre o anexă a unei case din satul Mânzăteşti, judeţul Iaşi. Într-adevăr îngustă şi greu de străbătut este calea celor ce locuiesc în ea! O mamă purtând un prunc în pântece şi doi copii cu ochi de cer. O cămăruţă caldă şi curată, o căndeluţă aprinsă la icoane, licăr în ochi de copii, mâini pline de drag ocrotind pântecele, lacrimi în suflet de mamă. „Cum îl va chema?“ „Constantin… ca pe tăticul lui“, răspunde mama, cu un zâmbet nostalgic.

Tăticul lui a murit de curând, în urma exploziei unui proiectil din al Doilea Război Mondial, găsit aiurea prin sat. Mama tace. Ar vrea sa uite. Ar vrea, când deschide uşa, să-l vadă venind pe cărarea îngustă… Uneori nu poate sta în curte. Amintirea tragediei o năpădeşte. Erau tineri. Visau la o căsuţă a lor… A rămas doar ea să spere că va avea, într-o zi, un cuib pentru copiii ei, departe de amintirea dureroasă a morţii….

***

Acum sunt trei copii cu ochişori de cer. Cei mici, acoperiţi cu plăpumioare. Constantin doarme. Surorile lui privesc cu drag „păpuşa“ vie. Apoi, revin la joaca lor. Potrivesc cuvinte opuse într-un joc cu anotimpuri… Au trecut printr-o iarnă a sufletului… Doamne, adu-le primăvara!

Persoanele dornice să ajute pot contacta Biroul de Asistenţă Socială al Protopopiatului II Iaşi la telefon 0232/242066. Protopopiatul II Iaşi le-a oferit în ultimele două luni, la cerea preotului paroh, ajutor financiar, alimente, hăinuţe. Dar drumul este lung, cămăruţa mică şi calea îngustă. Să sperăm la porţi sufleteşti ce se deschid uşor!

(Asistent social, Cristina Sava)