Miniştrii Agriculturii din UE se întâlnesc la un „summit al laptelui“

După mai multe runde de discuţii pe marginea problemelor din sectorul lactatelor, astăzi urmează o alta, la Viena. În cadrul acestor discuţii va fi elaborat un set de propuneri pentru Comisia Europeană, iar Austria, Germania şi Franţa vor da tonul acestor discuţii, scrie presa austriacă. De luni de zile, producătorii europeni de lapte se plâng de preţul scăzut pe care îl primesc, ce nu acoperă nici măcar costurile de producţie, în timp ce Comisia Europeană nu mai vrea să acorde subvenţii în acest sector.

Pentru a încerca găsirea unor soluţii la problemele cu care se confruntă producătorii europeni de lapte, ministrul austriac al Agriculturii, Nikolaus Berlakovich, şi-a invitat omologii din nouă state UE la un „summit al laptelui“ ce va avea loc, astăzi, la Viena, informează presa austriacă. Întâlnirea va da startul unei serii de discuţii la nivel ministerial, în cadrul cărora va fi elaborat un set de propuneri pentru Comisia Europeană. Austria, Germania şi Franţa vor da tonul acestor discuţii. De luni de zile, producătorii europeni de lapte se plâng de preţul scăzut pe care îl primesc, ce nu acoperă nici măcar costurile de producţie. Statele sunt nevoite să achiziţioneze cantităţi impresionante de lapte şi produse lactate de pe piaţă pentru a menţine echilibrul între ofertă şi cerere. Între timp, preţul primit de producători a mai crescut puţin, însă încă nu s-a ajuns la un nivel care să le garanteze siguranţa economică. „Este nevoie de mult mai mult“, a declarat Berlakovich. 20 de state cer menţinerea instrumentelor de susţinere La reuniunea din 7 septembrie a miniştrilor Agriculturii din statele membre UE, şaisprezece din cele 27 de state membre, printre care şi România, au semnat atunci - la iniţiativa Austriei - o declaraţie comună în care se pronunţă pentru „noi forme de reglementare la scară europeană“ a sectorului lactatelor, apreciind că acesta „nu depinde numai de regulile pieţei“. În declaraţia semnată de Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria se afirmă ideea menţinerii instrumentelor de susţinere a preţurilor şi, în această privinţă, eliminarea regimului cotelor de producţie în sectorul lactatelor în UE până în 2015. Suedia, care deţine preşedinţia semestrială a UE, şi alte ţări din nordul Europei (Marea Britanie, Danemarca, Olanda) nu s-au raliat apelului celor 16 state favorabile unei liberalizări a agriculturii europene. Între timp, se pare că Austria a reuşit să atragă de partea sa alte patru state, astfel încât în prezent 20 de ţări membre susţin propunerile sale. „Când 20 din 27 de state membre prezintă un program ce are un sens, atunci ne aşteptăm din partea Comisiei să preia părţile esenţiale, dacă nu chiar întregul program“, mai spune ministrul austriac al Agriculturii. Comisia Europeană limitează fondurile alocate Comisarul european pentru Agricultură, Mariann Fischer Boel, şi-a exprimat o serie de îndoieli cu privire la capacitatea ţărilor membre ale UE de a cădea de acord asupra unei reglementări a nivelului de producţie şi a preţului laptelui, în pofida cererilor insistente în acest sens venite de la agricultori. „Nu sunt sigură că ideea unei pieţe reglementate de Comisia Europeană la nivelul producţiei şi preţurilor va fi susţinută de guvernele europene“, a subliniat comisarul la precedenta întâlnire a miniştrilor. Mariann Fischer Boel a propus punerea la punct a unui grup de experţi de rang înalt însărcinaţi să reflecteze la problemele din sectorul laptelui, arătându-se, totodată, sceptică cu privire la ideea de a debloca mai multe fonduri comunitare în favoarea unui program conjunctural pentru producătorii de lapte, idee venită din partea Germaniei.