Minuni ale Sfântului Gheorghe

Hristos a înviat! Dragi copii, pe 23 aprilie îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, un sfânt care cu siguranţă vă este şi vouă foarte drag. Vă istorisesc astăzi două din multele minuni pe care acesta le-a săvârşit.

Stâlpul femeii văduve În părţile Siriei se afla o cetate numită Ramel, în care era o biserică zidită în cinstea Marelui Mucenic Gheorghe. Pentru că acolo nu exista mină de piatră, era foarte greu să se taie şi să se aducă stâlpii pentru biserică. O femeie văduvă, foarte credincioasă, cu multă iubire pentru Sfântul Gheorghe, a cumpărat şi ea un stâlp asemenea celor făcuţi pentru biserică. Aducându­l la mare, se ruga stăruitor către cel care transporta stâlpii să ia şi stâlpul cumpărat de ea. Însă acela nu voia şi, punând doar stâlpii lui, a pornit la drum. Atunci femeia a început să plângă şi să se roage Sfântului Gheorghe să o ajute să ducă stâlpul. Ca într-un vis, l-a văzut pe sfânt în chip de voievod, întrebând-o: "De ce eşti tristă, femeie?" Şi spunându-i ea motivul întristării, Sfântul Gheorghe a descălecat de pe cal şi a zis: "Unde vrei să fie pus stâlpul?" Iar femeia i-a răspuns: "În partea dreaptă a bisericii." Îndată, Sfântul Gheorghe a însemnat marmura cu degetul şi a scris: "Stâlpul văduvei să se pună al doilea (după cel dintâi) în dreapta." Apoi a ridicat capătul stâlpului care era spre mare şi i-a spus femeii să apuce de celălalt capăt. Ridicând amândoi stâlpul, l-au dat în mare şi, cu îndreptarea Sfântului Gheorghe, acest stâlp a sosit dimineaţa, înaintea celorlalţi. Văzând cele întâmplate, cel care ducea stâlpii s-a minunat foarte mult, mai ales că a citit şi cele scrise de Sfântul Gheorghe. Mulţumindu-i lui Dumnezeu, a cerut iertare sfântului pentru greşeala neascultării. Apoi a pus stâlpul văduvei în rând cu ceilalţi, în locul poruncit. Stâlpul se află în locul acela şi astăzi, întru pomenirea femeii şi întru cinstirea Sfântului Gheorghe şi a minunii săvârşite de el. Copilul adus acasă Vă mai povestesc acum o altă minune, făcută în cetatea Mitilene (în Grecia de astăzi). Aici se află o biserică a Marelui Mucenic Gheorghe, unde, în ziua prăznuirii sfântului, se adună foarte multă lume. În vremurile în care creştinii erau prigoniţi, păgânii au aflat de această priveghere de ziua sfântului şi i­au atacat pe neaşteptate pe cei aflaţi în biserică, legându-i şi luându-i cu ei în Creta. Printre aceştia era şi un tinerel, care a fost dat celui ce era mai mare peste poporul acela păgân. Şi tânărul a slujit aceluia şi a trecut astfel un an, ajungându-se iar la prăznuirea Sfântului Mucenic Gheorghe. Părinţii acestui tânăr, fără a deznădăjdui pentru pierderea copilului, nu şi-au lăsat obiceiul lor, ci şi-au pus nădejdea în Dumnezeu şi în ajutorul sfântului şi au făcut praznic după obicei. Mama copilului, întorcându-se de la biserică, a căzut la pământ plângând şi rugându-se pentru salvarea fiului ei. Iar Sfântul Gheorghe, cel grabnic ajutător, nu a trecut cu vederea lacrimile femeii. Şi stând ei la masă, bărbatul femeii a pomenit de ajutorul sfântului. Atunci, din voia lui Dumnezeu, s-a făcut minune mare: în ceasul în care tânărul pusese vin în pahar şi se pregătea să îi dea stăpânului său, s-a găsit în Mitilene, dând mamei sale vinul. Văzându-l pe tânăr întors acasă, toţi cei ce erau la masă s-au minunat foarte. Şi l-au întrebat de unde vine şi cum de se află în mijlocul lor. El le-a răspuns: "Umplând paharul acesta de vin ca să îl dau stăpânului meu din Creta, am fost răpit de un bărbat preamărit, care m-a pus pe calul lui. Ţinând cu mâna dreaptă paharul şi cu mâna stângă ţinându-mă de mijlocul lui, m-am aflat precum vedeţi în mijlocul vostru." Acestea auzindu-le şi văzându-le, s-au mirat toţi de acea mare minune. Şi sculându-se de la masă, au lăudat pe Dumnezeu şi I-au mulţumit, cinstindu-l pe sfântul Său mucenic.