Moment aniversar la Academia Română

Academia Română a sărbătorit ieri, 4 aprilie 2019, în cadrul sesiunii solemne a Adunării Generale, împlinirea a 153 de ani de la înființare. Întrunirea aniversară, desfășurată în Aula Mare a instituției, a fost condusă de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele înaltului for de știință și cultură, în prezența autorităților statului român, a membrilor Academiei Române și a numeroase personalități ale culturii și științei românești.

În cuvântul de deschidere a sesiunii solemne a Adunării Generale, președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a vorbit despre misiunea și încercările acestei instituții de-a lungul unui secol și jumătate de istorie modernă a României și despre rolul ei în cultura și știința românească. „În urmă cu 153 de ani, la 1 aprilie, după eforturi și după o atentă priveghere depuse în vremea principelui unificator Alexandru Ioan Cuza, se năștea cea mai importantă instituție de consacrare a valorilor din România și din spațiile locuite de români. Vocația Academiei Române a fost,, de la începuturile ei, de instituție națională. De aceea, vreau să mulțumesc tuturor autorităților statului român care au adresat felicitări Academiei Române cu acest prilej și Patriarhiei Române, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și tuturor celor care au avut gânduri de bine în legătură cu instituția noastră. (…) Academia Română a suferit mult după Al Doilea Război Mondial, ca toate instituțiile tradi­ționale românești, fiind în pericol să fie înghițită de malaxorul comunist, inițial, internațio­na­list-proletar, bazat pe dictatură, și apoi naționalist. Cele trei decenii postcomuniste nu au fost, din păcate, în măsură să redea rostul plenar al Academiei Române, dar au salvat instituția de la moarte. În lunga ei existență, Academia a trăit două momente de criză majore. Unul în 1948, când peste 100 din membri ei au fost excluși, parte dintre ei întemnițați, iar alții au murit în închisorile comuniste. Al doilea moment de criză a fost între 1974 și 1989, când nu a mai fost primit nici un membru în sânul ei și instituția risca să se stingă inclusiv biologic. Vreme de aproape un secol, până la impunerea regimului comunist, Academia s-a bucurat de cel mai înalt prestigiu. A fost un adevărat barometru al vieții spirituale românești, încât nu a existat personalitate mai importantă care să nu lase insti­tuției noastre nu doar o zestre culturală de cel mai mare preț: manu­scrise, biblioteci, colecții de artă, antichități. Au lăsat și avuții materiale: case, pământuri, fun­da­ții necesare bunei sale funcțio­nări”, a precizat acad. Ioan-Aurel Pop.

În continuare, acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române, a prezentat acti­vi­tățile instituției dedicate Centenarului Marii Uniri, iar acad. Bogdan Simionescu, vicepreșe­din­te al aceleiași instituții, a prezentat cercetările științifice ale Academiei Române și a subliniat menirea fundamentală a institu­ției în domeniul cercetării.

La finalul lucrărilor Adunării Generale festive închinate „Zilei Academiei”, acad. Ion-Aurel Pop i-a îndemnat pe cei prezenți să viziteze clădirea și să pășească pe urmele marilor oameni de cultură evocați la acest eveniment. „Suntem într-un moment festiv și vă îndemn să ne bucurăm împreună în această zi, să poposiți pe coridoarele acestei venerabile clădiri, să admirați chipuri și icoane, să vedeți biblioteca, muzeul, să pășim pe urmele celor pe care am încercat să-i evocăm astăzi și cărora le păstrăm întrea­ga recunoștință”, a spus președin­tele Academiei Române.