„Monahismul creștin în actualitate”
La Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului, în colaborare cu Presa Universitară Clujeană, a apărut lucrarea „Monahismul creștin în actualitate”, editată de Éliane Poirot și pr. Alexandru Ioniță. Volumul cuprinde peste 20 de studii elaborate de diferiți autori pe tema monahismului creștin.
Volumul din cadrul colecției „Studia Oecumenica” editată de Centrul de Cercetare Ecumenică din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu își propune să evidențieze rolul major pe care l-a avut monahismul în viața Bisericii încă din primele secole creștine. Această importanță majoră a monahismului în tot ce a însemnat păstrarea tradiției creștine, disputele dogmatice și nu numai, este pusă în acest volum alături de o mișcare mai nouă din viața Bisericii, cea a ecumenismului. În această asociere dintre monahism și ecumenism stă ineditul acestui volum apărut la Sibiu, un oraș în care de secole creștinii de diferite confesiuni au trăit în bună înțelegere.
„Volumul de față doreşte să scoată în evidență potențialul unificator – prea mult timp ascuns – al monahismului creştin. De aceea primul capitol este intitulat «Monahism şi ecumenism» şi este dedicat figurii harismatice a monahului şi intelectualului român André Scrima. Primul text este semnat chiar de părintele André Scrima şi este propus ca «tenor» al volumului în ceea ce priveşte perspectiva şi abordarea fenomenului monastic. Autorul ne invită să privim pe monah ca stând «în miezul unității creştine» sau ca «paradigmă» a unităţii şi «o parafrază vie a Evangheliei». Cuvintele monahului călător prin experiențele şi transformările creştinismului secolului XX sunt neaşteptat de relevante pentru contextul nostru şi dau dovadă de o actualitate care nu se va sfârşi decât atunci când taina unității efectiv va fi practicată. Părintele André Scrima spune: «În măsura în care apropierea creştinilor înseamnă, la toate nivelele Bisericii, o lucrare de adevăr, iubire şi sfinţenie, ne găsim curând confruntaţi cu obligaţia de a muri pentru noi înşine, ca să renaştem pentru celălalt. Nu-l putem întâlni cu adevărat pe fratele nostru viu, cum nu-l putem întâlni nici pe Dumnezeul cel Viu, nu putem deveni celălalt decât în Cruce... Doar o metaforă? Cu siguranţă că nu, ci o realitate despre care experienţa monastică ar permite o înţelegere în profunzime. În «mărturisirea» monahului, am spus noi, Biserica transpare ca o taină de moarte-înviere în Hristos: loc şi mijloc pentru vederea lui Dumnezeu şi pentru unirea noastră cu El, iată care e, totodată, condiţia adevăratei vederi a fratelui şi de unitate cu el»”, spun editorii în Cuvânt înainte.
Colaborare academică
Această colecție de studii științifice dedicate monahismului are la bază comunicările susținute în cadrul Simpozionului „Sfântul Antonie cel Mare și rolul monahismului astăzi”, organizat la Sibiu în anul 2015 de Centrul de Cercetare Teologică al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” și Centrul de Cercetare Ecumenică. Volumul este și un rod al colaborării dintre Centrul de Cercetare Ecumenică și Schitul „Sfânta Cruce” din Stânceni, prin Maica Éliane Poirot, în organizarea simpozionului menționat. De asemenea, alături de editorii menționați, au contribuit la apariția volumului mai mulți referenți, autori, traducători și colaboratori.
„Sperăm ca această colecție consistentă de studii, care abordează monahismul şi personalitatea Sfântului Antonie dintr-o perspectivă modernă, să îmbogățească cititorul de astăzi în cunoaşterea mai profundă a fenomenului monastic şi a relației sale cu comunitatea creştină mai largă. În plus, sperăm ca lectura acestor texte să încurajeze abordarea interconfesională şi interculturală a fenomenului monastic, comun marilor confesiuni creştine, prin care putem descoperi că monahismul deține o capacitate nebănuită de unificare, nu numai cu Dumnezeu, pe verticală, ci şi cu semenii noştri, pe orizontala fraternă, ecumenică”, mai spun editorii.
Volumul „Monahismul creștin în actualitate” are trei părți: „Monahism și ecumenism. In memoriam André Scrima”, „Sfântul Antonie cel Mare: epoca sa și epoca noastră” și „Monahism și actualitate”. În prima parte, alături de studiul lui André Scrima, intitulat „În miezul tainei unității: monahul”, sunt publicate încă patru studii dedicate părintelui Scrima, amintind aici studiul „Părintele André Scrima despre călătorie și cale”, elaborat de Anca Manolescu și studiul „Tradiție și contemporaneitate: scurte note la opera Părintelui Andrei Scrima”, scris de Virgil Ciomoș.
„În această secțiune a volumului, dedicată părintelui Scrima şi conjuncției dintre monahism şi ecumenism, se înscrie perfect şi textul părintelui Enzo Bianchi, abatele mănăstirii din Bose, Italia. Acesta este referatul susținut cu prilejul primirii unui premiu special pentru activitatea sa în domeniul dialogului ecumenic, de la Abația din Niederalteich, Germania, în noiembrie 2016. Părintele Enzo pledează pentru un monahism ca «epicleză ecumenică», susținând că tocmai insistența monahului asupra rugăciunii, dobândirea Duhului Sfânt şi unirea cu Hristos constituie calitatea profetică prin excelență necesară efortului de apropiere între confesiuni şi religii”, mai spun editorii.
Dintre studiile incluse în celelalte două părți ale volumului amintim: „Sfântul prooroc Ilie, arhetipul monahului și Sfântul Antonie cel Mare, părintele monahilor” (Éliane Poirot), „Viața pustnicului Antonie sau cum se poate scrie biografia unui sfânt” (Peter Gemeinhardt), „Între deșert și agora: Sfântul Antonie cel Mare și tradiția filosofiei antice” (Daniel Lemeni), „Monahismul în Imperiul Roman din prisma Codicelui Teodosian” (Dragoș Boicu), „Un nou mod de viață și o nouă limbă: Giorgio Agamben, Michel de Certeau și monahismul postmodern” (Sebastian Pittl), „Monahism și laicat în creștinătatea bizantină de secol șapte” (Nicholas Marinides).
Un studiu inedit este elaborat de Marius Tofan și Maria Varga, intitulat „Alimentație și sfințire: dietetica lui Clement Alexandrinul și relevanța ei pentru spiritualitatea monastică și cea laică actuală”. Autorii evidențiază atenția acordată de creștinii din Antichitate alimentației ponderate și combinației alimentelor, lucruri uitate de societatea actuală, dar păstrate în bună măsură în rânduielile monahale.
„Aproape toate celelalte contribuții din volum au în vedere relația dintre monahism şi laicat, toate sugerând faptul că diferența dintre laici şi monahi nu este constitutivă, şi că laicii pot găsi în practicile monahale un exemplu bun de urmat şi astăzi. Astfel, drd. Emil Mărginean reia figura părintelui Sofronie Saharov cu exemple concrete pe care laicul le-ar putea împrumuta din spiritualitatea monastică pentru o îmbunătățire a vieții spirituale. Acelaşi demers este urmărit la părintele cistercian Basil Pennington şi la Thomas Merton, care s-au dedicat dialogului spiritualității monastice cu cea laică în Vest”, arată editorii.