Morcovul, cel mai preţios rezervor de vitamine

Originar din zona mediteraneană, morcovul a fost cultivat încă din vremea romanilor şi a galilor, fiind considerat un aliment deosebit de valoros, cu proprietăţi terapeutice multiple, valabile în combaterea unei game largi de afecţiuni.

Sub denumirea ştiinţifică de Daucus carota L., ssp. sativa Hoffm. (din familia Umbelliferae), morcovul s-a dovedit util atât prin rădăcinile îngroşate, cât şi prin seminţele uscate şi frunze. Fiind foarte bogată în vitamine, zaharuri şi săruri minerale, rădăcina suculentă de morcov, de culoare galbenă-portocalie, a fost utilizată de multe secole în medicina tradiţională ca un component energizant, un aliment esenţial pentru copii, bolnavi, femei gravide şi bătrâni şi o sursă excepţională de antioxidante naturale contra cancerelor. Conţinutul biochimic al morcovului este foarte diversificat, ceea ce explică multiplele efecte benefice în hrănirea întregului organism şi în menţinerea sănătăţii. Rădăcinile au un conţinut ridicat de carotenoizi (ce dau culoarea portocalie), în principal beta-caroten, care este transformat de organism în vitamina A, numită vitamina frumuseţii, cu efecte directe pentru piele, inimă şi sistem imunitar. În afara vitaminei A (120 u. la 100 g), mai există vitaminele B1, B2, B6, C, E, K, P, PP, ceea ce explică necesitatea unui consum susţinut de rădăcini în caz de avitaminoze severe. În paralel oferă şi o bogăţie de săruri minerale, absolut necesare creşterii şi sănătăţii omului: fier (7%), potasiu, fosfor, calciu, magneziu etc. Efectele terapeutice sunt datorate şi altor compuşi organici cum sunt glucidele (6 %), mai ales levuloză şi dextroză, pectine, proteine, glicolipide, fosfolipide, steroli, lecitine, acizi graşi (linoleic, palmitic), aminoacizi (asparagina) şi daucarina - un puternic vasodilatator la nivel cerebral. Valoarea energetică a rădăcinilor este de 30 kcal la 100 g, din care 93% este energie uşor resorbită de organism. Seminţele uscate conţin un ulei eteric complex (0,4-0,8%) în care predomină sesquiterpenoide în proporţii de peste 50-60 % din total. În cantităţi apreciabile există şi compuşi monoterpenici oxigenaţi (geraniol, terpineol, acetat de geranil şi de terpinil), precum şi hidrocarburi monoterpenice (camfen, felandren, tujen, pinen, limonen). Frunzele conţin acizi organici (cafeic, ferulic), clorofilă, fibre vegetale şi săruri minerale (fier, aluminiu, zinc, magneziu etc.). Remediu valoros în bolile digestive şi în detoxifiere Atât pentru organismele bolnave, cât şi pentru cele sănătoase, rădăcina are proprietăţi antianemice, vitaminizante, mineralizante, tonifiante, energizante, imunostimulatoare de apărare contra infecţiilor şi stimulatoare în creşterea copiilor. La nivelul aparatului digestiv are acţiuni antidiareice, laxative, purgative, antiseptice, antibiotice, antiputride, antihemoragice, hemostatice, sedative, fluidizante biliar, regeneratoare hepatic, cicatrizante gastric şi intestinal, vermifuge şi tenifuge. Pentru aparatul respirator are însuşiri expectorante şi pectorale. În circulaţia sângelui este hipotensiv, vasodilatator, detoxifiant, depurativ, hipoglicemiant şi stimulator al formării globulelor roşii şi a hemoglobinei. La ochi este un neîntrecut ameliorator al acuităţii vizuale datorită conţinutului ridicat de beta-caroten şi vitamina A. În afecţiunile dermatice are proprietăţi antiseptice, astringente, antiinfecţioase, cicatrizante la nivelul plăgilor externe, emoliente, epitelizante, calmante, rubefiante. Frunzele uscate de morcov au acţiuni aperitive, digestive, stimulente, carminative, emenagoge şi galactogoge (stimulează lactaţia). Acţiuni terapeutice specifice Cele mai importante acţiuni terapeutice se constată în tulburările de creştere la copii, rahitism, anemie, debilitate, demineralizare, surmenaj, oboseală, astenie, extenuare, convalescenţă, nevrism, avitaminoze, scorbut. În aceste acţiuni, morcovul, crud sau prelucrat, întăreşte imunitatea organismului şi măreşte rezistenţa la boli infecţioase. În afecţiunile oculare sunt bine cunoscute efectele favorabile ale morcovului datorită conţinutului în vitamina A, intervenind în caz de insuficienţă vizuală, scăderea acuităţii vizuale, cataractă şi hemeralopie. Legat de această proprietate importantă este recomandat consumul morcovului în fiecare zi la persoanele care au nevoie de o vedere perfectă (aviatori, marinari, antomobilişti, mecanici de locomotivă), precum şi la bolnavii de miopie (îndeosebi la copii), fiind un factor excelent în ameliorarea performanţelor vizuale. La nivelul aparatului digestiv, morcovul este un neîntrecut „prieten“ al ficatului şi al intestinelor printr-o multitudine de acţiuni: - ameliorează tulburările gastro-hepatice, ulcerele gastro-duodenale, gastritele hiperacide, hepatită cronică şi virală, ciroză, ascită, bilă leneşă, insuficienţă hepatobiliară şi litiază biliară; - intervine în hemoragiile gastro-intestinale, infecţii intestinale, enterocolite cronice şi acute, refacerea echilibrului acido-bazic, reglarea tranzitului intestinal, curăţirea mucoasei intestinale (datorită conţinutului de pectine); - acţionează în colite, enterite, constipaţii, diaree la sugari şi copii, colibaciloză, eliminarea toxinelor şi otrăvurilor din corp, hemoroizi şi parazitoze intestinale (tenie, oxiuri). Morcovul reduce glicemia la bolnavii de diabet În afecţiunile respiratorii intervine în liniştirea crizelor de tuse convulsivă, astm bronşic, bronşite cronice, răceală, voce voalată, pneumonie şi în creşterea rezistenţei faţă de bacilul tuberculozei (Koch). În compoziţia sângelui are un rol esenţial în regenerarea globulelor roşii, mărirea procentului de hemoglobină, în curăţirea sângelui prin diminuarea colesterolului „rău“ (LDL) fixat pe vasele sangvine (doi morcovi pe zi reduc colesterolul cu 20%). De asemenea, intervine în diminuarea glicemiei din sânge la bolnavii de diabet zaharat (se recomandă asocierea morcovului cu ţelina). Este important şi efectul de prevenire şi combatere a aterosclerozei coronariene. În bolile renale şi genitale are un rol esenţial prin eliminarea excesului de acid uric, cu efecte favorabile în insuficienţă renală, blocaj renal, artritism, reumatism şi gută. De asemenea, protejează mucoasele genitale (datorită carotenului). O acţiune de mare importanţă constă în combaterea sterilităţii feminine şi reglarea dezvoltării fetusului, cu normalizarea cursului sarcinii. În afecţiunile dermatologice, morcovul este un real protector al pielii, cu efecte de vindecare în răni, plăgi, ulceraţii, iritaţii, arsuri, eczeme, furuncule, ulcere varicoase, crăpături de călcâie şi mâini, pecingine, acnee, bube dulci, escare, degerături, prurit, pete tegumentare, înţepături de insecte, cancer de sân. Protejează pielea faţă de agresiunea radiaţiilor ultraviolete şi facilitează bronzarea uniformă. Previne ridurile şi catifelează tenul uscat. La nivelul gurii acţionează prin vindecarea stomatitelor, aftelor, amigdalelor, carii cu dureri dentare şi inflamaţii ale gâtului. La persoanele în vârstă s-au dovedit efecte clare în prevenirea îmbătrânirii şi epuizării fizice şi nervoase. De mare perspectivă este acţiunea constatată în reducerea îmbolnăvirilor de cancer (la stomac, intestine, ficat, plămâni, vezică urinară, prostată, gură şi sân).